Ne-am îngrăşat cu 19 kg în ultimii 50 de ani. Vina o poartă siropul de porumb

Pe la jumătatea anilor ’75, a apărut marea inovaţie: siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, o substanţă extrem de ieftină.
  • Publicat:
Ne-am îngrăşat cu 19 kg în ultimii 50 de ani. Vina o poartă siropul de porumb

Obezitatea epidemică este un fenoment tot mai înspăimânător pentru lumea medicală şi pentru sănătatea publică, în ciuda eforturilor experţilor europeni şi americani de a o combate. Cu toate că avem la dispoziţie tot mai multe informaţii nutriţionale, diete care mai de care mai eficiente şi alimente tot mai “bio”, circumferinţa medie a taliei e în continuă creştere.

Statisticile arată că populaţia britanică a “crescut” bine în ultimii 50 de ani. Practic, indivizii sunt, în medie, cu 19 kilograme mai graşi decât cei ce populau statul în anii ’60, iar datele sunt similare populaţiei din Statele Unite. Care este explicaţia? Potrivit unui articol apărut în The Guardian, se pare că zahărul ar fi de vină şi cantitatea în care îl consumăm.

Jurnaliştii britanici spun că toată povestea a început în 1971, când preşedintele american Richard Nixon, aflat în plină campanie electorală, a găsit o metodă inedită de a scădea preţurile alimentelor. Prin ce mijloace?

Pentru că porumbul era ieftin, producţia a crescut considerabil, devenind astfel motorul industriei. Orice aliment procesat avea la bază porumb pentru a fi mai mare, mai săţios. “Totul, începând cu cerealele pentru micul dejun, şi sfârşind cu biscuiţii şi făina, totul se raporta la porumb”, notează The Guardian.

Apoi, pe la jumătatea anilor ’75, a apărut şi marea inovaţie: siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, o substanţă extrem de ieftină. Rolul lui era de a îndulci alimentele, de a le prelungi durata de viaţă (de la câteva zile, la câţiva ani), de a le face mai atrăgătoare, mai săţioase.

În 1984, compania Coca Cola a renunţat la a mai folosi zahăr în reţeta proprie, în favoarea siropului de porumb. Ca lider pe piaţa alimentelor şi băuturilor, “colosul” a influenţat şi restul companiilor care au înlocuit şi ele treptat zahărul cu siropul de porumb. La vremea aceea, obezitatea nu îşi scosese colţii, încă.

Urmările introducerii siropului de porumb în alimentaţie

Statisticile medicale ce au urmat acelor ani au scos la iveală un lucru terifiant: a crescut incidenţa bolilor de inimă, a crescut numărul persoanelor obeze. Apoi, studiile au demonstrat că pe măsură ce îi dăm zahăr, organismul nostru cere tot mai mult.

Siropul de porumb creşte apetitul, iar experimentele de laborator au demonstrat că odată ce introducem în dieta zilnică alimente procesate ne îngrăşăm într-un timp foarte scurt. Consumat fără discernământ, zahărul sufocă ficatul, conducând la diabet de tip II. Alte studii au arătat că zahărul distruge calitatea spermei, bărbaţii care îl consumă în cantitate mare având probleme cu fertilitatea.

Mai mule cercetări recente au demonstrat că acest tip de fructoză procesată, în cantitate foarte mare, conduce către intoxicarea ficatului, iar bărbaţii care beau frecvent băuturi răcoritoare îndulcite cu sirop de porumb au un risc cu 20% mai mare de a suferi un infarct comparativ cu cei care nu consumă astfel de băuturi.

Lista afecţiunilor cauzate de alimentele îndulcite în mod artificial este nesfârşită, iar obezitatea este doar vârful aisbergului. Căutaţi să consumaţi cu preponderenţă alimente naturale, iar dacă aveţi poftă de ceva dulce, alegeţi fructele. Cât despre deserturi, îndulciţi-le cu zahăr brun, miere, sirop de arţar sau de agave.

Citeşte şi: Sucul din comert poate duce la hipertensiune

Jurnalul unei pofticioase mereu la dietă: tentaţii culinare made in USA

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Elena Nistor
Elena Nistor este redactor colaborator al site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”, articolele sale fiind dedicate sănătăţii şi sexualităţii. Temele pe care le abordează Elena Nistor se bucură de mare succes în rândul celor care îşi doresc să afle informaţii utile în ceea ce priveşte ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”