De ce simți că te îmbolnăvești imediat după ce intri de la caniculă în aer condiționat

În fiecare vară apare aceeași situație: afară sunt peste 35°C, iar în momentul în care intri într-un magazin, într-un birou sau într-o mașină cu aer condiționat simți un val puternic de aer rece.
  • Publicat:
De ce simți că te îmbolnăvești imediat după ce intri de la caniculă în aer condiționat
De ce simți că te îmbolnăvești imediat după ce intri de la caniculă în aer condiționat

În fiecare vară apare aceeași situație: afară sunt peste 35°C, iar în momentul în care intri într-un magazin, într-un birou sau într-o mașină cu aer condiționat simți un val puternic de aer rece. După câteva ore sau a doua zi, încep să apară simptome precum durere în gât, nas înfundat, tuse, dureri de cap sau chiar febră. Mulți spun imediat că „au răcit de la aerul condiționat”.

În realitate, lucrurile sunt mai complicate. Aerul condiționat nu provoacă direct o răceală, deoarece răcelile sunt produse de virusuri, nu de temperatura aerului. Cu toate acestea, diferențele mari de temperatură și anumite caracteristici ale aerului condiționat pot crea condiții care favorizează apariția simptomelor sau pot face organismul mai vulnerabil în fața infecțiilor deja existente.

Citește și: Cum să tratezi răceala și gripa acasă: metode eficiente pentru o recuperare rapidă

De ce nu poți răci doar din cauza aerului rece

Una dintre cele mai răspândite idei este că simplul contact cu aerul rece produce răceala. Din punct de vedere medical, acest lucru nu este posibil.

Răceala comună este provocată de virusuri, precum rinovirusurile, coronavirusurile sezoniere sau adenovirusurile. Pentru a te îmbolnăvi, trebuie să intri în contact cu unul dintre acești agenți patogeni.

Cu toate acestea, faptul că aerul condiționat nu provoacă direct infecția nu înseamnă că nu poate influența felul în care reacționează organismul. Diferențele bruște de temperatură reprezintă un stres pentru corp și pot modifica temporar unele mecanisme de apărare ale căilor respiratorii.

Șocul termic: ce se întâmplă când treci brusc de la 38°C la 20°C

Corpul uman încearcă permanent să își mențină temperatura internă în jurul valorii de 37°C. Când petreci timp în caniculă, vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată pentru a elimina excesul de căldură, transpirația crește, iar organismul consumă energie pentru răcire.

Dacă intri brusc într-un spațiu foarte rece, organismul trebuie să se adapteze aproape instantaneu la un mediu complet diferit. Vasele de sânge se contractă, transpirația se oprește, iar sistemul nervos autonom începe să reorganizeze modul în care corpul gestionează temperatura.

Această adaptare rapidă nu este periculoasă pentru majoritatea oamenilor sănătoși, însă poate produce senzația de disconfort, frisoane, dureri musculare sau cefalee și poate accentua simptome deja existente.

Mucoasele respiratorii se usucă mai ușor

Aerul condiționat nu răcește doar aerul, ci îi reduce și umiditatea. Rezultatul este un aer mult mai uscat decât cel exterior.

Mucoasa nasului și a gâtului reprezintă prima barieră împotriva virusurilor și bacteriilor. Ea produce mucus și este acoperită de cili microscopici care captează și elimină microorganismele inhalate.

Atunci când aerul este foarte uscat, mucusul devine mai vâscos, iar cilii își încetinesc activitatea. În consecință, căile respiratorii își pierd o parte din eficiența mecanismelor naturale de apărare.

Acesta este unul dintre motivele pentru care unele persoane dezvoltă senzație de usturime în gât, nas uscat sau tuse după mai multe ore petrecute într-un spațiu climatizat.

De ce apar durerile în gât

Durerea în gât nu indică întotdeauna o infecție.

Aerul rece și uscat poate irita direct mucoasa faringelui. În plus, dacă jetul aparatului de aer condiționat bate constant spre față sau spre gât, evaporarea rapidă a umezelii de la nivelul mucoaselor poate accentua senzația de uscăciune și iritație.

Această inflamație locală poate produce simptome foarte asemănătoare unei răceli, chiar și în absența unei infecții.

De ce uneori simptomele apar exact a doua zi

Mulți observă că după o zi petrecută între caniculă și aer condiționat se trezesc dimineața cu nas înfundat și dureri în gât.

În multe cazuri, virusul era deja prezent în organism înainte de apariția simptomelor. Perioada de incubație pentru răceala comună este, de regulă, între una și trei zile.

Aerul uscat, oboseala, deshidratarea și stresul termic nu creează virusul, dar pot reduce temporar eficiența mecanismelor locale de apărare, astfel încât infecția existentă devine simptomatică.

Din acest motiv, oamenii asociază adesea debutul bolii cu aerul condiționat, chiar dacă infectarea s-a produs anterior.

Aerul condiționat poate agrava alergiile

Pentru persoanele cu rinită alergică sau astm, aerul condiționat poate avea efecte diferite.

Dacă filtrele aparatului sunt curate și întreținute corespunzător, ele pot reduce cantitatea de polen și praf din aer, ceea ce este benefic.

În schimb, filtrele murdare pot acumula praf, mucegai, bacterii și alergeni, care sunt apoi recirculați în încăpere. În aceste condiții pot apărea:

  • strănut repetat;
  • congestie nazală;
  • tuse;
  • iritație oculară;
  • agravarea simptomelor de astm.

De aceea, întreținerea periodică a sistemelor de climatizare este esențială.

De ce apar durerile de cap

Diferențele bruște de temperatură pot influența circulația sângelui și pot determina contractarea vaselor de sânge, ceea ce poate declanșa dureri de cap la persoanele sensibile.

În plus, dacă aerul condiționat favorizează deshidratarea, iar persoana nu consumă suficiente lichide, riscul de cefalee crește și mai mult.

Uneori, durerea de cap este cauzată și de fluxul continuu de aer rece orientat spre ceafă sau față, ceea ce poate provoca tensiune musculară.

De ce unele persoane sunt mai sensibile decât altele

Nu toată lumea reacționează la fel la aerul condiționat.

Sensibilitatea este mai mare în cazul:

  • persoanelor cu alergii respiratorii;
  • celor care suferă de astm;
  • persoanelor cu sinuzită cronică;
  • vârstnicilor;
  • copiilor mici;
  • persoanelor deshidratate;
  • celor care petrec multe ore zilnic în spații climatizate.

Diferențele individuale explică de ce două persoane aflate în aceeași încăpere pot avea reacții complet diferite.

Cum poți reduce riscul apariției simptomelor

Specialiștii recomandă ca diferența dintre temperatura exterioară și cea din interior să nu fie foarte mare. În general, o diferență de aproximativ 6-8°C este suficientă pentru confort și reduce stresul termic asupra organismului.

De asemenea, este indicat:

  • să nu direcționezi jetul de aer direct spre față sau gât;
  • să bei suficiente lichide pe parcursul zilei;
  • să cureți și să schimbi periodic filtrele aparatului;
  • să aerisești încăperile regulat;
  • să eviți temperaturile foarte scăzute în mașină sau în birou;
  • să permiți organismului câteva minute pentru adaptarea treptată la schimbarea de temperatură.

Când simptomele indică o infecție și nu doar o iritație

Există situații în care simptomele nu mai sunt provocate doar de aerul rece.

Febra persistentă, durerile musculare intense, secrețiile nazale abundente, tusea care se agravează, dificultățile de respirație sau starea generală alterată sugerează mai degrabă o infecție respiratorie și justifică un consult medical, mai ales dacă simptomele persistă sau se agravează.

Aerul condiționat nu produce răceala în sine, însă poate favoriza apariția unor simptome neplăcute prin uscarea mucoaselor, stresul termic și reducerea temporară a eficienței mecanismelor locale de apărare. În același timp, poate scoate la iveală o infecție virală deja existentă sau poate agrava alergiile dacă sistemele de climatizare nu sunt întreținute corespunzător.

Folosit corect, aerul condiționat rămâne unul dintre cele mai eficiente mijloace de protecție împotriva caniculei. Secretul este evitarea diferențelor extreme de temperatură, hidratarea adecvată și întreținerea regulată a aparatelor, astfel încât confortul termic să nu vină la pachet cu probleme respiratorii.

Foto: Shutterstock

Ruxandra Simtinică - Web-editor
Este absolventă a Facultății de Litere și urmează un program de masterat în Lingvistică Teoretică și Aplicată, unde își aprofundează interesul pentru limbaj, gramatică și modul în care cuvintele influențează percepțiile. Scrisul este, pentru ea, mai mult decât o pasiune; este un ...
citește mai mult