De ce se face vaccinul în mână? Rolul important al mușchiului deltoid în formarea anticorpilor

15.09.2021
De ce se face vaccinul în mână? Rolul important al mușchiului deltoid în formarea anticorpilor
Sursa foto: Shutterstock

Peste 30% din populația lumii este complet vaccinată anti-COVID la acest moment. Dar te-ai întrebat vreodată de ce se face vaccinul în mână, nu în picior? Sau poate în fese ori direct în venă? De ce nu poate fi înghițit vaccinul? Până la urmă, tot în corp ajunge, nu? Ei bine, lucrurile nu sunt chiar atât de simple cum par la prima vedere.

De ce se face vaccinul în mână sau intramuscular? În primul rând, trebuie să știi că nu toate vaccinurile sunt administrate în acest mod. Vaccinul rotaviral, de exemplu, se administrează pe cale orală, în timp ce vaccinul ROR se face de regulă subcutanat (sub piele), iar vaccinul gripal – intramuscular, subcutanat profund sau chiar nazal.

Însă majoritatea vaccinurilor se fac intramuscular. Așadar, de ce este atât de important să fie făcut vaccinul în mână, mai precis în deltoid? Iată explicațiile oamenilor de știință!

În deltoid sunt celule imune care transmit eficient informația la ganglionii limfatici de la subraț

Musculatura este o localizare perfectă pentru administrarea unui vaccin, deoarece în țesutul muscular există celule imune foarte active (celule dendritice).

Explicația este următoarea: dacă faci vaccinul în mână, mai precis în mușchiul deltoid, foarte aproape de umăr, celulele imune recunosc mai rapid antigenele, adică acele mici „bucățele” de virus sau bacterii din vaccin care stimulează răspunsul imun.

În cazul vaccinului anti-COVID pe bază de ARN mesager, aceste antigene sunt înlocuite de o „matriță”, o „scrisoare” sau, mai simplu spus, de „instrucțiuni” pe care celulele noastre imune le folosesc pentru a „fabrica” o parte inofensivă din proteina spike care se găsește la suprafața virusului care provoacă boala COVID-19.

Din țesutul muscular, celulele imune încărcate cu „instrucțiuni” circulă prin sistemul limfatic și ajung la ganglionii limfatici de la subraț (acum înțelegeți probabil de ce vi se umflă ganglionii după vaccin), care joacă un rol foarte important pentru imunitate.

Aici, în ganglionii limfatici, are loc „magia”, aici începe producția de anticorpi.

Ganglionii limfatici reprezintă locul de întâlnire al celulelor imune dendritice cu celulele T și celulele B – celule albe care au rolul de a ne apăra organismul de diverși agenți patogeni. Ulterior, celulele dentritice „actualizate” le prezintă celorlalte celule imune noua achiziție, respectiv matrița despre care vorbeam puțin mai sus, dându-le astfel semnalul că e momentul să producă anticorpi anti-SARS-CoV-2 pentru blocarea proteinei spike.

Astfel, corpul e pregătit să lupte corespunzător împotriva unei viitoare infecții și simptomele sunt mult mai ușoare.

IMPORTANT de menționat: ARN mesager nu interacționează și nu afectează ADN-ul. Celulele elimină ARN mesagerul, adică acea „scrisoare”, după ce îl folosesc.

Dacă faci vaccinul în mână, reacțiile adverse sunt mai ușoare

Țesutul muscular este mai puțin predispus la apariția inflamațiilor și iritațiilor, așa cum se întâmplă în cazul vaccinului administrat subcutanat. Din acest motiv se recomandă să faci vaccinul în mână, astfel încât inflamația post-vaccinare să fie reținută într-o zonă mică și să nu se extindă.

Grăsimea, de pe altă parte, predispune la reacții adverse mai violente, deoarece componentele vaccinului, în special adjuvanții, sunt mai lent absorbite, ca urmare a fluxului sanguin mai puțin activ. În consecință, este mai probabil să apară reacții alergice sau inflamații dureroase dacă vaccinul se administrează subcutanat.

Un alt motiv pentru care vaccinul se face de obicei în mână, intramuscular, este comoditatea sau complianța persoanei respective. Imaginați-vă cum ar fi arătat centrele de vaccinare cu sute de oameni dându-și jos pantalonii pentru a fi vaccinați…

Suflecatul mânecilor pentru a primi vaccinul este metoda ușoară, igienică, accesibilă, rapidă și preferabilă variantei expuse mai sus.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Cristina Tănase Damian: despre prezența tatălui la naștere