De ce foștii fumători rămân vulnerabili la bolile pulmonare. Ce se întâmplă în plămâni după ce renunți la țigări

  • Publicat:
De ce foștii fumători rămân vulnerabili la bolile pulmonare. Ce se întâmplă în plămâni după ce renunți la țigări
De ce foștii fumători rămân vulnerabili la bolile pulmonare. Ce se întâmplă în plămâni după ce renunți la țigări

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru protejarea sănătății plămânilor. Cu toate acestea, riscul de a dezvolta anumite boli pulmonare nu dispare imediat după ultima țigară.

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea McGill oferă indicii despre motivul pentru care foștii fumători pot rămâne mai expuși bolilor pulmonare decât persoanele care nu au fumat niciodată, chiar și după ce au renunțat la acest obicei.

Cercetarea, publicată în revista Translational Research, analizează în detaliu modificările care apar la nivelul celulelor pulmonare și modul în care acestea evoluează după renunțarea la fumat.

Unele modificări se pot recupera, altele persistă

Cercetătorii au analizat date provenite de la peste 100.000 de celule pulmonare, recoltate de la 21 de persoane: nouă care nu fumaseră niciodată, cinci fumători activi și șapte foști fumători.

Analiza a urmărit activitatea moleculară din peste 40 de tipuri de celule pulmonare, oferind o imagine detaliată asupra modului în care țesutul pulmonar reacționează la fumul de țigară și asupra proceselor care apar după renunțarea la fumat.

Rezultatele sugerează că procesul de recuperare nu este identic în toate celulele.

Unele dintre acestea au prezentat semne de revenire după oprirea fumatului. În schimb, alte celule au păstrat modificări persistente la nivelul genelor implicate în structura țesuturilor, funcționarea sistemului imunitar și sănătatea vaselor de sânge.

Citește și: Vrei să renunți la fumat? Uite o rețetă de acasă care te poate ajuta

Plămânii foștilor fumători au o „semnătură” moleculară proprie

Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării a fost identificarea unor modele moleculare la foștii fumători care nu apăreau nici la fumătorii activi, nici la persoanele care nu fumaseră.

Acest lucru sugerează că renunțarea la fumat nu înseamnă pur și simplu revenirea plămânilor la starea pe care o aveau înainte de expunerea la tutun.

În schimb, plămânii pot păstra o amprentă biologică a perioadei în care persoana a fumat, chiar și după renunțarea la țigări.

Cercetătorii consideră că această observație ar putea ajuta la explicarea riscului crescut de boli pulmonare care persistă în cazul foștilor fumători.

De ce este importantă cercetarea pentru viitoarele tratamente

Studiul nu urmărește doar să arate că anumite modificări rămân după renunțarea la fumat. Cercetătorii speră că înțelegerea acestor schimbări va permite, în viitor, o abordare mai precisă a bolilor asociate fumatului.

Dacă specialiștii pot identifica mai clar ce tipuri de leziuni se pot repara și care modificări tind să persiste, ar putea înțelege mai bine modul în care se dezvoltă bolile provocate de fumat și ce procese ar putea fi vizate prin tratament.

„Cunoscând ce leziuni rămân după renunțarea la fumat, putem înțelege mai bine cum apar bolile asociate fumatului și cum pot fi tratate”, a explicat Nicole Heimbach, autorul principal al studiului.

Citește și: Cum să te lași de fumat cu un pahar de apă. Trucul care te poate ajuta să renunți la țigări

Renunțarea la fumat rămâne esențială

Faptul că unele modificări pot persista după renunțarea la fumat nu înseamnă că renunțarea nu aduce beneficii.

Dimpotrivă, cercetarea contribuie la explicarea unei întrebări importante: de ce riscul foștilor fumători nu ajunge imediat la nivelul celor care nu au fumat niciodată.

Fumatul continuă să fie una dintre principalele cauze prevenibile de deces, iar, potrivit datelor prezentate de cercetători, aproximativ un adult canadian din opt utilizează în continuare produse din tutun.

Studiul de la McGill arată că recuperarea plămânilor după renunțarea la fumat este un proces complex. Unele celule par capabile să se refacă, în timp ce altele pot păstra modificări moleculare pentru o perioadă îndelungată.

Înțelegerea acestor diferențe ar putea fi importantă pentru dezvoltarea unor strategii prin care efectele pe termen lung ale fumatului să poată fi prevenite sau tratate mai eficient.

Foto: shutterstock

Surse:

Alexandra Necșoiu - Redactor-șef
ALEXANDRA NECŞOIU, redactor-șef, [email protected] Este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi deţine o diplomă de master în Producţie Multimedia şi Audio-Video. Iubeşte să scrie şi nu se vede făcând altceva, acesta fiind visul ei încă de pe ...
citește mai mult