Consumul excesiv de alcool, pe termen lung, poate schimba structura creierului

Iată o idee care ar trebui să vă pună pe gânduri, mai ales acum în preajma Sărbătorilor: consumul exagerat de alcool poate cauza daune considerabile la nivelul creierului, chiar şi în cazul persoanelor care nu prezintă semne ale intoxicării cu alcool sau ale dependenţei.
Consumul excesiv de alcool, pe termen lung, poate schimba structura creierului

Iată o idee care ar trebui să vă pună pe gânduri, mai ales acum în preajma Sărbătorilor: consumul exagerat de alcool poate cauza daune considerabile la nivelul creierului, chiar şi în cazul persoanelor care nu prezintă semne ale intoxicării cu alcool sau ale dependenţei.

Experţii spun că afecţiunile creierului cauzate de alcool sunt subdiagnosticate şi adeseori confundate cu boala Alzheimer, alte forme ale demenţei sau puse pe seama înaintării în vârstă.

Printre afecţiuni cognitive cauzate de consumul de alcool se numără: tulburări de memorie, diminuarea capacităţii de a lua de  decizii, incapacitatea de a controla emoţiile şi anxietatea. 

În prezent, analiza imagistică a creierului a arătat că abuzul de alcool, pe termen lung, poate schimba structura creierului – prin reducerea materiei cenuşii în zonele responsabile de învăţare, memorie, luarea deciziilor şi comportament social, precum şi prin deteriorarea materiei albe (ce cuprinde fibrele nervoase care se conectează la materia cenuşie).

 “Pe măsură ce îmbătrânim, pierdem o parte din volumul materiei cenuşii, cât şi  a celei albe, dar în cazul alcoolicilor aceste zone se descompun mult mai rapid. Fenomenul seamană cu un proces de îmbătrânire accelerată”, afirmă Edith Sullivan, profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale la Universitatea Stanford, care a studiat timp de mai mulţi ani efectele alcolului.

În plus, consumul excesiv de alcool pe termen lung modifică modul în care creierul controlează emoţiile sau anxietatea şi perturbă tiparele de somn, generând multiple efecte asupra organismului. Din ce în ce mai des, medicii pun diagnosticul de “tulburări neurocognitive induse de alcool” şi “demenţă provocată de consumul de alcool”.

Cât înseamnă prea mult şi de-a lungul a cărei perioade de timp?

Cercetătorii ezită să dea răspunsuri incontestabile, pentru că efectele alcoolului ţin într-o mare măsură de fiecare individ, bazându-se pe informaţia genetică, vârsta, sexul şi obiceiuri de consum, cât şi starea generală de sănătate. 

Membrii Institutului Naţional de Abuz de Alcool şi Alcoolism (NIAAA) din Statele Unite ale Americii afirmă că probabilitatea de a avea probleme grave de sănătate este scăzută  la bărbaţii care nu depăşesc 14 pahare pe săptămână sau 4 într-o zi, iar în cazul femeilor nu mai mult de 7 pahare pe săptămână sau 3 într-o zi.  Cu toate acestea, la unele persoane consecinţele sunt grave şi în cazul unor cantităţi mai mici.

Pe de altă parte, unele studii arată că oamenii care consumă alcool moderat (o băutură pe zi pentru femei şi 2 în cazul bărbaţilor) prezintă un risc mai mic de boli cardiovasculare, depresie şi unele probleme cognitive decât cei care nu beau deloc. Dar riscul unor efectelor dăunătoare creşte brusc pe măsură ce oamenii consumă mai mult alcool.

„Nivelul scăzut de alcool poate îmbunătăţi fluxul de sânge la nivelul creierului, dar există o tensiune care reduce volumul materiei albe. La anumite niveluri, poate exista un punct critic în care efectele dăunătoare sunt mai mari decât beneficiile”, a declarat Ian Lang, expert în demenţă şi lector în domeniul sănătăţii publice la Universitatea Şcolii Medicale Exeter din Anglia.

Tot neclar este şi dacă un consum de alcool ridicat în timpul adolescenţei şi până în jurul vârstei de 20 de ani, când creierul încă se dezvoltă, are efecte pe termen lung asupra funcţiei cerebrale.

Unii cercetători se aşteaptă la un val de afecţiuni cognitive pe măsură ce persoanele din generaţia baby boom îmbătrânesc. “Din păcate, considerăm că expunerea prelungită în anii ’60 i-a pus în pericol în ceea ce priveşte riscul de muri din cauza alcoolului faţă de generaţia anterioară”, a declarat Gary Kennedy, şeful secţiei de Psihiatrie Geriatrie de la centrul medical Montefiore din Bronx, New York.

Studiile imagistice arată că un consum excesiv de alcool pe termen lung afectează întreg creierul, cea mai mare deteriorare petrecându-se în lobul frontal care controlează funcţiile executive, care includ abilităţile de planificare, controlul impulsurilor şi schimbarea comportamentului. “Exact acea parte  creierului de care ai nevoie pentru a controla consumul excesiv de alcool s-ar putea să fie cea mai afectată de consumul de alcool“, afirmă Catherine Fortier, profesor asistent la Harvard Medical School şi cercetător la VA Boston Healthcare System, care a condus multiple studii imagistice.

Efectele alcoolului asupra creierului şi comportamentului 

Multe dintre efectele alcoolului asupra creierului şi comportamentului sunt similare cu demenţa vasculară, a doua cea mai întâlnită formă de demenţă, care reduce fluxul de sânge la nivelul creierului şi afectează gândirea, raţionamentul şi memoria, cum se întâmplă şi în cazul bolii Alzheimer.

Aceasta este o informaţie preţioasă pentru familii, adaugă dr. Kennedy: „O persoană poate avea tulburări minore de memorie, aşa că familiile lor nu înţeleg de ce nu pot avea singuri grijă de ei, nu îşi pot gestiona cheltuielile, nu pot ieşi din casă sau se concentreze asupra unei sarcini.“

O asemenea deteriorare a funcţiei executive este mult mai subtilă decât forme de tulburări neurologice datorate degenerării cerebrale legată de consumul de alcool, precum sindromul Wernicke-Korsakoff (encefalopatia Wernicke şi psihoza Korsakoff), în care consumul cronic de alcool cauzează un deficit avansat de tiamină.

Depleţia de tiamină  la nivelul sistemului nervos central se manifestă iniţial prin simptomele asteniei funcţionale: oboseală musculară, rezistenţă redusă; tulburări de atenţie, concentrare, memorie, vigilenţă; lipsa încrederii în sine, motivaţie redusă, extenuare, stres; pierderea libidoului, disfuncţii erectile; tulburări de somn şi apetit. Acest sindrom este tot mai rar întâlnit astăzi, spun experţii, pentru că alcoolicilor li se administrează regulat tiamină tocmai pentru a-l preveni.

Cercetătorii au oferit clarificări şi asupra impactului pe  care îl are consumul de alcool pe termen lung asupra depresiei, stresului şi anxietăţii. Deşi nu este încă clar dacă depresia este cauzată de consumul de alcool sau invers, experţii spun că este un cerc vicios: „Oamenii beau, de multe ori, deoarece nu se simt bine, dar băutura îi face să se simtă şi mai rău, aşa că ei decid să bea mai mult”, afirmă directorul NIAAA, George Koob.

Dr.Koob şi mulţi alţi cercetători au arătat că un consum excesiv de alcool diminuează capacitatea lobului frontal de a control amigdalacentrul emoţiilor – ceea ce explică de ce persoanele care beau suferă de irascibilitate şi schimbări frecvente de dispoziţie. Pe termen lung amigdala devine tot mai sensibilă la stres.

Mai mult, băutorii cronici pot experimenta stări puternice de anxietate şi teamă, foarte asemănătoare sindromului de stres post-traumatic, potrivit studiilor realizate de cercetătorii de la Universitatea Chapel Hill din Carolina de Nord.

Alte studii se referă la măsura în care deteriorarea cerebrală cauzată de alcool este reversibilă. O parte dintre persoanele care au consumat alcool în mod excesiv au prezentat leziuni permanente ale hippocampusului, o regiune care controlează echilibrul.

Cu toate acestea, studii care au urmărit obiceiuri îndelungate privind consumul alcoolului arată că o parte din materia albă se poate regenera – în special dacă persoanele respective nu mai consumă alcool înainte de 50 de ani. Vârsta de 50 de ani pare a fi un prag critic, probabil pentru că ţesutul creierului îşi pierde din abilitatea de a se regenera după o anumită vârstă.

Studiile au mai descoperit că în cazul persoanelor care nu sunt dependente, chiar şi o conversaţie de 5 minute cu un doctor despre riscurile consumului de alcool poate reduce cantitatea de alcool consumată cu până la 25%.