Ce efecte are hipertensiunea arterială asupra întregului organism

Hipertensiunea arterială sau HTA se manifestă prin creșterea presiunii arteriale (sistolică și diastolică) peste limitele optime. Altfel spus, sângele pompează prin vasele de sânge cu mai multă forță decât este considerat sănătos.

Iar când presiunea arterială este mare, pereții arterelor și ai vaselor de sânge, în timp, se pot deteriora. Ceea ce poate duce la complicații periculoase sau chiar deces în cazul în care acest sindrom nu este tratat.

Presiunea sistolică se referă la presiunea creată atunci când inima pulsează, în timp ce presiunea diastolică se referă la presiunea creată când inima se odihnește între pulsații.

Recomandări

(P) Histeroscopia în lupta împotriva hiperplaziei endometriale: Ce trebuie să știe femeile?

Sănătatea cognitivă: ce este, factori de risc, cum o îmbunătățim

În cazul unui adult, o valoare a tensiunii arterială considerată optimă se încadrează undeva în următorii parametri: valori sub 120 mmHg (TAS), respectiv mai mici de 90 mmHg (TAD), conform Ghidului de hipertensiune arterială  ESC/ESH din 2018.

Din păcate hipertensiunea arterială nu prezintă simptome decât atunci când complicațiile deja încep să apară. De aceea este foarte important să verifici constant tensiunea arterială, și să știi care sunt limitele organismului tău.

Sistemul circulator

Daunele produse de hipertensiunea arterială încep ca fiind mici, aparent nesimnificative, și se dezvoltă pe parcurs – cu cât nu ești diagnosticat o perioadă mai lungă de timp, cu atât riscurile sunt mai grave. Când presiunea fiecărui transport de sânge către organelor vitale și către țesuturi crește, pe artere se formează „mici lacrimi”, iar colesterolul rău – care curge prin sânge – începe să se atașeze de aceste formațiuni.

Cu cât se acumulează mai mult colesterol de-a lungul pereților vaselor de sânge, cu atât se micoșerează artera, ceea ce înseamnă că din ce în ce mai puțin sânge poate fi transportat.

Când cantitatea adecvată de sânge nu poate fi fluidă din cauza unui blocaj al arterelor, apar leziuni ale țesutului sau ale organelor la care sângele ar trebui să ajungă.

Inima este nevoită să depună un efort suplimentar, încă cu mult mai puțină eficiență.

În cele din urmă, efortul suplimentar poate duce la mărirea ventriculului stâng (partea inimii care pompează sângele în corp.) Ceea ce te face vulnerabil în fața unui atac de cord.

Insuficiența cardiacă survine când inima ta este atât de slăbită și deteriorată din cauza tensiunii arterială crescută, a unui atac de cord anterior, încât nu mai are capacitatea de a pompa în mod eficient sângele în corp.

Simptomele insuficienței cardiace sunt:

• dificultăți de respirație;
• probleme de respirație;
• umflarea picioarelor, a gleznelor, sau abdomenului;
• senzația de oboseală.

Hipertensiunea arterială poate forma, de asemenea, formațiuni vasculare cu aspect tumoral (umflături) pe traiectul arterelor deteriorate, afecțiune cunoscută și sub numele de anevrism. Formațiunea poate deveni din ce în ce mai mare și, din păcate, nu se identifică decât atunci când provoacă durere sau se sparge.

Anevrismul poate fi localizat oriunde în corp, și poate fi mortal dacă se dezvoltă pe una dintre arterele majore.

Sistemul nervos

Hipertensiunea arterială poate juca un rol importanta în apariția în timp a demenței sau declinului cognitiv.

Fluxul redus de sânge către creier cauzează probleme privind mecanismele gândirii și ale memoriei. În acest caz, este foarte probabil să întâmpini dificultăți în a-ți aminti sau în a înțelege anumite lucruri. Poate surveni și pierderea concentrării în timpul conversațiilor obișnuite.

Aceleași daune pe care hipertensiunea le poate provoca vaselor de sânge și arterelor în inimă, se pot produce și în creier, ceea ce cauzează accidentele vasculare cerebrale. Când părți ale creierului nu pot obține oxigenul pe care îl primesc din sânge, celulele încep să moară.

Citește și: Ai hipertensiune arterială? Iată ce spune medicul cardiolog să mănânci

Rata de supraviețuire și probabilitatea unor leziuni permanente în creier depind de cât de sever este accidentul cerebral vascular și de cât de repede ți se furnizează tratamentul adecvat.

Mai mult, vasele de sânge din ochi pot fi și ele afectate, prin deteriorare. În cazul în care acestea plesnesc sau sângerează, apar dificultăți de vedere, cum ar fi un câmp vizual neclar sau chiar orbirea.

O altă afecțiune poate surveni în acest caz: acumularea de lichid seros sub stratul pigmentar al retinei, denumită medical corioretinită.

Sistemul osos

Poate nu te gândești niciodată că hipertensiunea arterială ar putea avea efecte și asupra sistemului osos, dar osteoporoza are mare legătură cu presiunea arterială. Fragilitatea oaselor tale poate fi accentuată de creșterea cantității de calciu de care organismul scapă atunci când urinezi.

Femeile care au sunt la menopauză sunt în special expuse acestui risc.

Sistemul respirator

Asemenea creierului și inimii, și arterele din plămâni pot fi deteriorate și blocate. Când artera care alimentează plămânii cu sânge  este blocată, se produce afecțiunea numită embolie pulmonară.

A treia cauză cardiovasculară de deces la nivel european (după infacrtul miocardic și accedentul vascular cerebral), embolia pulmonară acută necesită asistență medicală imediată.

De asemnea, un anevrism poate să se instaleze și la nivelul plămânilor.

Cei mai mulți dintre cei care suferă de apnee în somn, au și tensiunea arterială crescută, de aceea cercetătorii au corelat această afecșiune cu hipertensiunea arterială.

Adesea, cei care sforăie puternic și cu întreruperi ale respirației în timpul somnului de noapte sunt nu numai că se trezesc obosiți, dar sunt și expuși la diferite complicații cardiovasculare.

Sistemul reproductiv

Organele tale sexuale folosesc un flux sanguin suplimentar în timpul excitării. Atunci când hipertensiunea arterială produce blocaje ale vaselor de sânge ce transportă sângele către penis sau vagin, pot apărea disfuncții sexuale.

Bărbații pot avea dificultăți pentru a obține și menține o erecție, iar femeile pot suferi de:

• excitare scăzută;
• uscăciune vaginală;
• dificultăți în atingerea orgasmului

Sistemul urinar

Rinichii tăi ajută organismul să  regleze volumul și presiunea sângelui și, mai mult, filtrează sângele, producând urina (eliminarea deșeurilor din sânge). Pentru a-și îndeplini funcțiile corespunzător, sistemul urinar are nevoie mai ales de vase de sânge sănătoase.

Însă, hipertensiunea arterială, prin deteriorarea vasele de sânge majore care transportă sângele la rinichi și vasele minore din interiorul rinichilor, diminuează activitatea rinichiilor. Ceea ce poate determina diferite afecțiuni ale rinichilor și într-un final insuficiență renală.

De fapt, hipertensiunea arterială este una dintre cauzele principale ale insuficienței renale.

Ce poți face tu?

Pentru a preveni producerea leziunilor pe o perioadă lungp de timp, este recomandat să adopți un stil de viață sănătos, să incluzi exercițiile fizice în rutina zilnică, să adopți o dietă săracă în zaharuri, sare sau grăsimi nesănătoase.

Medicul de familie te poate ajuta să controlezi tensiunea arterială crescută și să preîntâmpini eventuale daune.

Citește și: Hipertensiunea, redusă cu ajutorul antrenamentelor yoga

Sursă: www.healthline.com