Sforăitul nu apare doar la persoanele plinuțe! Și copiii pot sforăi. Ce boli poate ascunde și ce riști dacă nu te tratezi

Nu doar adulţii sforăie, ci şi copiii, iar cauzele sunt diferite. Lăsat netratat, sforăitul poate duce la apariţia unor complicaţii grave.
21.05.2022
Sforăitul nu apare doar la persoanele plinuțe! Și copiii pot sforăi. Ce boli poate ascunde și ce riști dacă nu te tratezi
Sursa foto: Shutterstock

Sforăitul este pus adeseori pe seama oboselii, dar medicii susţin că acest simptom este mai degrabă asociat cu prezenţa unor afecţiuni ascunse. Nu doar adulţii sforăie, ci şi copiii, iar cauzele sunt diferite. Important în astfel de situaţii este să ne prezentăm la doctor şi să descoperim cauza reală a sforăitului. Lăsat netratat, sforăitul poate duce la apariţia unor complicaţii grave.

Am discutat despre bolile şi factorii de risc care favorizează apariţia sforăitului, tratamentele şi complicaţiile survenite în cazul ignorării acestui simptom cu dr. Claudia Boldea, medic primar ORL şi doctor în ştiinţe medicale.

Ce boli ascunde sforăitul

Sforăitul apare atunci când coloana de aer inspirat prin căile aeriene superioare este perturbată în timpul somnului din cauza îngustării căilor aeriene la nivelul nasului, cavităţii bucale sau gâtului. El poate fi însoţit de sindromul de apnee în timpul somnului când episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de oprire a respiraţiei, spune dr. Boldea.

La copii, cauzele cele mai frecvente sunt mărirea în volum a vegetaţiilor adenoide (polipi) şi/sau a amigdalelor.

La adulţi, cauzele ţin de îngustarea căilor aeriene superioare produsă de:

  • Obstrucţia nazală: deviaţie de sept, rinită cronică (îngroşarea căptuşelii care acoperă nasul în interior), polipoza nazală, alergii, infecţii ale căilor aeriene (răceli)
  • Mărirea în volum a amigdalelor sau dezvoltarea unor tumori amigdaliene
  • Palat moale – val palatin lung şi/sau luetă (omuleţ) prea lungă care vibrează în timpul trecerii aerului
  • Chisturi sau tumori laringiene
  • Modificări ale scheletului feţei (retrognaţie – tulburare de dezvoltare a mandibulei, în care maxilarul inferior rămâne mai mic şi atunci în poziţia de somn pe spate limba cade în căile aeriene şi le îngustează)

Factori de risc care favorizează sforăitul

Principalii factori care cresc riscul de apariţie a sforăitului sunt:

  • obezitatea
  • fumatul
  • consumul de alcool
  • unele boli endocrine (hipotiroidismul – din cauza edemului generalizat şi creşterii în greutate)
  • consumul de medicamente sedative (relaxează excesiv musculatura)
  • mărirea în volum a muşchilor gâtului (la sportivii de performanţă această mărire în volum comprimă căile respiratorii)
  • dormitul în poziţia pe spate

Tratament pentru sforăit

Tratamentul noninvaziv se referă la schimbarea stilului de viaţă: scădere în greutate, renunţarea la fumat şi alcool, evitarea consumului de medicamente sedative şi schimbarea poziţiei în timpul somnului, tratamentul corect al alergiilor şi al infecţiilor căilor aeriene superioare.

Se recomandă folosirea unor dispozitive orale care modifică poziţia limbii şi a palatului moale menţinând liber pasajul aerian sau aparate care asigură presiune pozitivă continuă a aerului în căile respiratorii (menţin căile respiratorii deschise prin pomparea unui flux de aer cu presiune mai mare decât în inspiraţia normală).

Pentru terapia invazivă a sforăitului este importantă stabilirea locului unde se produce obstrucţia căilor respiratoriii timpul somnului.

Dacă este vorba despre cauze nazale, atunci se recomandă tratamentul chirurgical al deviaţiei de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice.

În cazul în care cauza este localizată la nivelul faringelui, se recomandă extirparea amigdalelor şi a vegetaţiilor adenoide (polipi).

La nivelul palatului moale, un tratament minim invaziv este implantul piliar – injectarea în palatul moale a unor substanţe bine tolerate de organism, care întăresc palatul moale şi îl împiedică să vibreze în timpul respiraţiei, explică dr. Claudia Boldea.

Dintre mijloacele de tratament invaziv, cele mai utilizate sunt:

  • tratamentul chirurgical clasic – uvulopalatofaringoplastia (recalibrarea căii aeriene prin rezecţii parţiale din valul palatin, luetă şi amigdale)
  • remodelarea palatului moale prin radiofrecvenţă (curenţii de radiofrecvenţă reduc volumul şi elasticitatea palatului moale, astfel încât nu mai vibrează în timpul respiraţiei)

Ce riscăm dacă nu tratăm sforăitul

Dacă nu este tratat corespunzător, sforăitul poate avea efecte negative asupra sănătăţii:

  • somnolenţă diurnă
  • cefalee (durere de cap)
  • diminuarea capacităţii de concentrare, a atenţiei şi a capacităţii de memorare
  • risc crescut de hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută), boli de inimă şi infarct miocardic
  • afecţiuni pulmonare (hipertensiunea pulmonară)
  • tulburări de dinamică sexuală
  • creşte vâscozitatea sângelui din cauza hipoxiei cronice (scăderea aportului de oxigen în ţesuturi) şi creşte riscul de tromboză
Dr. Claudia Boldea, medic primar ORL, doctor în ştiinţe medicale
Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Un medic avertizează: și vegetarienii pot acumula grăsime în ficat