Câte cești de cafea poți bea, de fapt, zilnic, fără a-ți pune în pericol sănătatea

  • Publicat:
  • Actualizat:
Câte cești de cafea poți bea, de fapt, zilnic, fără a-ți pune în pericol sănătatea

Fie că vorbim de cafea sau ceai, despre consumul zilnic de băuturi pe bază de cofeină există o mulțime de puncte de vedere contradictorii.

Mulți dintre noi nici nu ne putem imagina cum am trece peste zi fără o băutură revigorantă pe bază de cafea, în timp ce altora nu le place neapărat nici gustul, nici efectul acesteia.

Chiar dacă există încă opinii diferite despre cofeină, tot mai multe studii demonstrează că aceasta are un efect pozitiv asupra organismului.

Consum de cafea limitat la 5 cești pe zi

Conform celor mai recente studii, putem consuma până la 5 cești de cafea pe zi, fără riscuri asupra sănătății. Un raport cuprinzător despre acest subiect a determinat că aportul zilnic de cofeină pentru un adult sănătos poate ajunge până la 400 mg pe zi.

Potrivit Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care a efectuat raportul, acest nivel de consum de cofeină nu prezintă riscuri fiziologice dacă stilul de viață al individului, cum ar fi obiceiurile alimentare, consumul de alcool, fumatul sau exercițiile fizice, este unul sănătos.

Deci, nu trebuie să ne facem griji că a bea câteva băuturi pe bază de cofeină pe zi este un obicei la fel de dăunător ca în cazul consumului de alcool sau de alte substanțe. Cofeina are, de fapt, mai multe efecte pozitive asupra corpului, care o fac să merite să fie inclusă în dieta noastră, spune Șerban Damian, doctor specializat în nutriție sportivă.

Cofeina poate reduce riscul de demență, diabet, ciroză și cancer de colon

Există din ce în ce mai multe dovezi că un consum normal de cafea poate avea un efect protector împotriva dezvoltării diabetului de tip 2. Deși mecanismul exact de acțiune nu este încă descris, rezultatele obținute în urma cercetărilor sunt promițătoare.

Date încurajatoare există în ceea ce privește prevenirea demenței, deoarece cofeina poate ajuta la menținerea funcțiilor cognitive pe parcursul înaintării în vârstă, amânând astfel, sau chiar prevenind dezvoltarea unor boli precum Alzheimer.

Alte studii recente au subliniat legătura dintre un consum moderat de cafea și reducerea riscului dezvoltării unor afecțiuni precum Parkinson, cancer de colon, ciroza sau calculi biliari, a subliniat Dr. Șerban Damian.

Consumul de cafea îmbunătățește performanțele sportive

Oamenii de știință studiază efectele cofeinei de zeci de ani, rezultatele obținute demonstrând că aceasta poate fi utilizată pentru îmbunătățirea performanței sportive. Studiile au evidențiat că sportivii care consumă cofeină cu o oră înainte de un antrenament au un randament cu 20-30% mai mare.

Cofeina poate fi utilizată în sprijinul performanței în cazul mai multor sporturi, mai ales a celor care necesită rezistență, precum ciclism, alergare, fotbal sau rugby, motiv pentru care a fost admisă pentru sportivii care participă la Jocurile Olimpice, care o pot consuma în cantități mici.

Cofeina amplifică starea de bine

Deoarece cofeina are efecte asupra sistemului nervos, aceasta poate reduce somnolența, stările de plictiseală sau de inactivitate și oboseala, îmbunătățind concentrarea, percepția și reflexele.

Cofeina poate fi o soluție rapidă atunci când suntem lipsiți de energie, deoarece ne poate scoate din starea de letargie.

De asemenea, puțini dintre noi știu că putem ameliora durerile de cap sau migrenele doar prin simplul consum de cofeină, dar și că poate accelera absorbția analgezicelor pe care le utilizăm pentru unele dureri, acesta fiind și motivul pentru care se regăsește în mai multe medicamente.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”