AVC: primele semne, etape de diagnostic și tratament

Află care sunt primele semnale de alarmă apărute în urma unui AVC și cum poți recunoaște prezența acestuia prin metoda FAST.
  • Publicat:
AVC: primele semne, etape de diagnostic și tratament
AVC: primele semne, etape de diagnostic și tratament

A doua cauză de mortalitate în România este AVC-ul. Țara noastră ocupă locul 3 în topul țărilor cu cele mai multe cazuri de AVC la nivel mondial iar estimările specialiștilor ne arată că incidența nu va scădea în următoarea perioadă. Mai mult decât atât, datele arată că 80-90% dintre aceștia ar putea fi salvați prin prevenție.

Recunoașterea unui AVC cu metoda FAST

Pe medicul neurolog îl alertează în primul rând bruschețea cu care apar simptomele neurologice. Apoi mai sunt și alte semne specifice pe care le caută un medic neurolog și care țin, în principal, de localizarea unei anumite zone din creier care a fost afectată – o zonă de focar. Pentru restul oamenilor, cea mai eficientă metodă de recunoaștere a unui AVC este scala FAST. FAST este un acronim: F vine de la față, de la pareză facială, A de la arm (en. pentru braț), slăbiciune a mâinii, S de la speech (en. pentru vorbit), afectarea vorbirii și T de la timp, un element esențial în tratarea AVC-ului. O altă scală este BE FAST care completeaza FAST cu B de la balance (en. pentru echilibru), tulburări de echilibru și E de la eye (en. pentru ochi), tulburări de vedere. Toate aceste simptome trebuie să aibă un debut acut și cel mai important este să nu lăsați acest moment să treacă de la sine, ci să mergeți imediat la camera de gardă”, Dr. Dan Buzoianu, medic neurolog.

Etapele de diagnostic și tratament

Imediat ce este identificat accidentul vascular cerebral și pacientul ajunge în urgență, urmează diagnosticarea. Aceasta se face de către medicul neurolog urmând o serie de pași – examinarea pacientului, imagistica de urgență (Computer Tomograf) pentru a face diferența între AVC Ischemic și Hemoragic și începerea tratamentului. Acesta poate fi de două feluri – farmacologic, cu medicamente care încearcă să spargă cheagul de sânge (în cazul AVC-ului Ischemic) sau mecanic, printr-o intervenție cu catetere direct pe vasul afectat în încercarea de a aspira cheagul din creier și, astfel, de a restabili fluxul de sânge cerebral și a recupera cât mai mult din funcția pierdută. Foarte important este să știm că oricare dintre aceste două intervenții se poate face numai în primele 4-5 ore de la producerea accidentului vascular cerebral.

Înainte de tratament, trebuie să știm însă că aproape 90% dintre AVC-uri pot fi evitate doar făcând prevenție, conform studiilor. Asta înseamnă evitarea factorilor de risc. Discutăm aici de obezitate, colesterol ridicat, tensiune arterială mare, fumat, consumul de alcool, sedentarism, diabet netratat. Ceea ce ne protejează inima, ne protejează și creierul în egală măsură. Lumea vine și spune când, de fapt, totul e ca un bulgăre de zăpadă care se mărește în timp prin factorii de risc netratați. Ajungem la vase de sânge care își pierd elasticitatea, la o inimă expusă unei presiuni foarte mari și la tot felul de alte modificări care facilitează formarea unui cheag de sânge”, Dr. Mihai Radu Ionescu, medic neurolog.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”