5 investigații semi-invazive pentru a depista cauzele infertilității feminine

Medicul Andreas Vythoulkas oferă informații despre cele 5 investigații care ajută la descoperirea cauzelor de infertilitate feminină: histerosonografia, histerosalpingografia, histeroscopia, rezonanța magnetică nucleară și laparoscopia.
26.10.2021
5 investigații semi-invazive pentru a depista cauzele infertilității feminine
Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate

Când a trecut un an de raporturi sexuale regulate și neprotejate fără să se fi putut obține o sarcină, este timpul ca cei doi parteneri să se adreseze unui specialist în infertilitate. Cu ajutorul unor investigații, acesta va găsi cauza infertilității, o va trata sau va recomanda tehnicile de reproducere umană asistată dacă este cazul.

Inițial, ambii parteneri vor fi supuși unui examen clinic și vor efectua o serie de analize din sânge la care, în cazul bărbaților, se va adăuga și o spermogramă. După efectuarea acestora, în funcție de informațiile pe care rezultatele le oferă medicului, investigațiile pot deveni mai specifice.

Pentru femei, cele mai utilizate investigații semi-invazive în vederea stabilirii cauzelor infertilității sunt: histerosonografia, histerosalpingografia, histeroscopia, rezonanța magnetică nucleară și laparoscopia.

Dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate, ne oferă informații despre fiecare dintre acestea.

Investigații care pot descoperi cauzele infertilității feminine

Histerosonografia

Cu ajutorul acestei proceduri se investighează cauze de infertilitate, se urmăresc anomaliile uterine și leziunile intrauterine (polipii, fibroamele uterine, sinechiile), precum și permeabilitatea tubară.

Tot prin intermediul acestei investigații se pot determina și cauzele sângerărilor anormale ce au loc în timpul menstrei abundente, dar și între menstre sau după instalarea menopauzei.

Histerosonografia este de ajutor și atunci când sunt detectate anomalii endometriale și intracavitare în timpul unei ecografii transvaginale sau în cazul anomaliilor uterine congenitale sau dobândite (uter unicorn, uter bicorn, sept uterin, cavitate uterină arcuată).

Cel mai bun moment pentru a efectua histerosonografia este în zilele 5-10 ale ciclului menstrual. Procedura durează maximum 30 de minute și se realizează sub ghidaj ecografic.

Se realizează folosind o soluție salină ce se introduce printr-un cateter subţire, foarte flexibil, prin colul uterin până în cavitatea uterină.

În timpul injectării, se pot resimți crampe ușoare sau senzație de presiune, caz în care se poate administra, la cerere, un antispastic intramuscular pentru reducerea disconfortului.

Histerosalpingografia

Histerosalpingografia este procedura prin care se poate examina structura uterului şi a trompelor uterine, dar şi testarea permeabilităţii trompelor uterine.

Este recomandată pacientelor care nu pot rămâne însărcinate pe cale naturală, celor care au avut unul sau mai multe avorturi spontane, dar și celor care au dureri menstruale intense și sângerări masive.

Procedura durează între 15 și 30 de minute și se efectuează fără anestezie, eventual cu anestezie locală. Cel mai potrivit moment pentru realizarea ei este în primele două săptămâni după încheierea menstruației.

Tehnic vorbind, se introduce în colul uterin un tub subțire (canulă), apoi, cu ajutorul unei seringi, se introduce în uter, prin canulă, o substanță de contrast. După ce lichidul umple cavitatea uterului şi pătrunde în trompele uterine, se realizează imaginile radiografice. După obținerea acestora, tubul este scos, iar substanța de contrast va fi absorbită rapid în sânge și se va elimina.

Unele paciente pot avea câteva reacții adverse la finalul acestei proceduri, cele mai întâlnite fiind stare de greață și ușoară amețeală, dureri abdominale de mică intensitate, scurgeri vaginale (se elimină substanța de contrast), posibile sângerări.

Histerosalpingografia nu se recomandă pacientelor care prezintă o infecție vaginală, o boală cu transmitere sexuală, celor care prezintă sângerări uterine sau infecții pelvice cronice ori care au alergie la substanța de contrast (iod).

Histerescopia

Histerescopia este o investigație exploratorie, dar și o metodă de intervenție rapidă. Cu ajutorul acesteia este vizualizată cavitatea uterină, ceea ce permite diagnosticarea anomaliilor uterine, explorarea canalului cervical, examinarea endometrului, dar și excizia unor formațiuni intracavitare (polip, fibrom pediculat etc.) și prelevarea fragmentelor de endometru pentru diferite testări.

În cazurile de infertilitate, histeroscopia se asociază cu laparoscopia pentru o examinare pelvină corectă și completă. Explorarea se realizează cu ajutorul unui instrument optic foarte subțire (3-5 mm) conectat la un dispozitiv video printr-o sursă de lumină cu fibră optică.

Prin histeroscop se introduce aer sau o soluție salină pentru vizualizarea cavității uterine și deschiderea trompelor uterine.

Intervenția se face cu anestezie locală, de cele mai multe ori, dar la cererea pacientei se poate face chiar și anestezie generală. Durata totală a investigației este de până la 40 de minute.

Laparoscopia

Cu ajutorul laparoscopului pot fi examinate foarte bine organele din cavitatea abdominală, pot fi vizualizate ovarele, uterul, trompele uterine. Din punct de vedere ginecologic, două dintre principalele afecțiuni pentru care laparoscopia este de mare ajutor sunt endometrioza și tratarea infertilității cauzate de probleme ale trompelor uterine.

Procedura se desfășoară sub anestezie generală, iar în funcție de problema care trebuie tratată, pacienta poate pleca acasă în aceeași seară sau a doua zi după efectuarea intervenției.

Rezonanța magnetică

Imagistica prin Rezonanță Magnetică Nucleară (IRM) este o investigație de finețe, decisivă atât în stabilirea diagnosticului, cât și a tratamentului.

Folosirea imagisticii în ginecologie oferă posibilitatea depistării unor afecțiuni sau malformații la nivelul organelor pelvine (uter, ovare, ganglioni, vezică urinară etc.), a identificării leziunilor pelvine și hemoragiilor, precum și a disfuncțiilor peretelui pelvin.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Nora Neghină, psiholog: cel mai des întâlnite dependențe la români