Respirația neplăcută care nu dispare cu gumă de mestecat: ce poate ascunde, de fapt

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Este una dintre problemele despre care oamenii vorbesc cel mai puțin deschis, deși îi afectează pe mulți. Când gumele de mestecat sau apele de gură nu rezolvă situația pe termen lung, cauza este, de cele mai multe ori, alta decât cred oamenii.

Respirația neplăcută, cunoscută medical drept halitoză, este una dintre acele probleme discutate rar direct, dar căutate frecvent pe internet. Soluțiile rapide — gumă de mestecat, spray-uri de gură, paste de dinți „pentru respirație proaspătă” — oferă, de cele mai multe ori, doar o ameliorare temporară. Când problema revine constant, explicația nu ține de igiena insuficientă, ci de o cauză mai profundă.

„Respirația neplăcută persistentă este aproape întotdeauna un simptom, nu o problemă în sine. Rolul nostru, ca medici, este să identificăm de unde vine, pentru că sursele pot fi foarte diferite”, explică dr. Daniela Ciobanu, medic stomatolog.

Recomandări

Frica de dentist te costă mai mult decât crezi. Cum te afectează, dar și cum o…

Studiu: Nu e coincidență! De ce apare durerea de dinți fix în vacanța de vară

Citește și: Guma de mestecat nu e bună dacă ai OSTEOPOROZĂ! De ce nu e bine să o mesteci prea mult

De unde vine, de fapt, mirosul neplăcut

Contrar percepției populare, cauza principală nu este de obicei alimentația, ci activitatea bacteriană din cavitatea bucală. Bacteriile care se acumulează pe limbă, între dinți și sub linia gingiei produc compuși sulfuroși responsabili de miros, mai ales atunci când igiena orală nu elimină complet aceste depozite.

„Un loc frecvent ignorat este limba. Mulți oameni se spală pe dinți conștiincios, dar uită complet de suprafața limbii, unde se acumulează o cantitate importantă de bacterii”, precizează dr. Ciobanu.

O altă cauză frecventă, dar mai puțin cunoscută publicului larg, este gingivita sau boala parodontală incipientă. Inflamația gingiilor creează un mediu propice dezvoltării bacteriilor, iar mirosul neplăcut poate apărea înainte ca gingiile să sângereze vizibil sau să doară.

„Când un pacient vine la noi pentru halenă persistentă și nu are carii vizibile, primul lucru pe care îl verificăm este starea gingiilor. De multe ori, acolo găsim răspunsul”, spune medicul.

Există și cauze care nu țin direct de dantură, precum gura uscată — frecventă la persoanele care respiră pe gură în somn sau care iau anumite medicamente — sau anumite afecțiuni digestive. Acestea sunt însă mai rar întâlnite decât cauzele strict orale.

„Saliva are un rol de curățare naturală a gurii. Când producția ei scade — de exemplu noaptea, sau la persoane care respiră predominant pe gură — bacteriile se acumulează mai ușor, iar dimineața respirația este vizibil mai neplăcută. E un fenomen complet normal la un anumit nivel, dar devine relevant atunci când persistă și peste zi”, explică dr. Ciobanu.

De ce soluțiile rapide nu rezolvă problema pe termen lung

Produsele de mascare a mirosului — gumele, spray-urile, apele de gură cu efect imediat — acționează, în cea mai mare parte, la nivel cosmetic. Ele nu elimină sursa bacteriană a problemei, ci doar o acoperă temporar.

„Este ca și cum ai stinge o alarmă fără să verifici de ce a sunat. Poate funcționa pentru câteva ore, dar dacă mirosul revine constant, înseamnă că sursa e tot acolo și trebuie identificată, nu mascată”, spune medicul.

Ce poate face fiecare om, în fiecare zi

Din perspectivă preventivă, câteva obiceiuri simple pot reduce semnificativ riscul de halenă persistentă:

• curățarea limbii, nu doar a dinților, ideal cu o periuță specială sau cu partea din spate a periuței obișnuite;
• folosirea aței dentare zilnic, pentru a elimina resturile alimentare dintre dinți, acolo unde periuța nu ajunge;
• hidratare suficientă pe parcursul zilei, pentru a menține un flux salivar normal;
• evitarea folosirii excesive a apelor de gură cu alcool, care pot usca și mai mult mucoasa bucală;
• controale stomatologice regulate, pentru identificarea din timp a unor probleme gingivale incipiente.

„Nu e nevoie de o rutină complicată. De cele mai multe ori, adăugarea curățării limbii și a aței dentare la periajul zilnic face o diferență vizibilă în câteva săptămâni”, recomandă dr. Ciobanu.

Când este cazul unei evaluări de specialitate

Dacă respirația neplăcută persistă mai multe săptămâni, în ciuda unei igiene orale corecte, sau este însoțită de sângerare a gingiilor, gust neplăcut constant sau senzație de gură uscată frecventă, este recomandat un consult stomatologic.

„E o problemă pe care oamenii o ascund adesea și încearcă să o rezolve singuri, din jenă. Dar, de multe ori, cauza este simplu de identificat și de tratat, mai ales dacă vine de la nivelul gingiilor sau al limbii”, conchide medicul.

Foto: shutterstock