Astmul poate fi controlat! 6% dintre români suferă de astm

Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii şi se manifestă printr-o hiper-reactivitate bronşică. Aceasta facilitează apariţia unor episoade recurente de tuse, dispnee, anxietate, în special noaptea şi dimineaţa devreme.
Astmul poate fi controlat! 6% dintre români suferă de astm

Astmul este o boală cronică ce afectează căile respiratorii şi se manifestă printr-o hiper-reactivitate bronşică. Aceasta facilitează apariţia unor episoade recurente de tuse, dispnee, anxietate, în special noaptea şi dimineaţa devreme.

Afecţiunea nu poate fi vindecată, dar cei diagnosticati cu astm pot duce o viaţă normală, activă, dacă respectă câteva reguli simple. 

Aproximativ 6% dintre români sunt diagnosticaţi cu astm

Societatea Română de Pneumologie estimează că în România sunt între 800.000-1.000.000 pacienţi diagnosticaţi cu astm, adică aproximativ 6% din întreaga populaţie. Conform unui Document al Societăţii Europene de Pneumologie, la nivel european, numărul de persoane cu astm bronşic ajunge la 30.000.000, aproape 20% suferind de astm sever.

Astmul poate fi controlat

Conform celui mai recent studiu al Societăţii Europene de Pneumologie (ERS), în fiecare săptămână, 1 din 5 pacienţi cu astm sever suferă o criză atât de severă, încât nu poate solicita ajutor. Toate acestea pentru că pacienţii încă nu ştiu că pot duce o viaţă normală dacă îşi iau tratamentul şi se feresc de factorii de risc.

Dacă unii factori de risc nu pot fi controlaţi (cum ar fi sexul – femeile fac mai des astm decât bărbaţii – sau istoricul familial de alergii sau astm bronşic – frecvent, persoanele cu astm bronşic au rude care se confruntă cu aceeaşi afecţiune sau sunt alergice), există un număr de factori de risc care pot fi controlaţi şi care, deci, ar putea fi evitaţi astfel încât să le îmbunătăţească pacienţilor calitatea vieţii.

Iată care sunt cei mai importanţi factori de risc care pot fi controlaţi:

  • fumatul: aproximativ jumătate dintre cazurile noi de astm ani apar la fumători;
  • factorii de mediu: astmul ocupaţional poate apărea ca o reacţie la anumiţi alergeni de la locul de muncă;
  • praful: expunerea la praf este asociată cu un risc crescut de astm bronsic;
  • gândacii: s-a demonstrat că oamenii ce care trăiesc în case infestate cu gândaci au de patru ori mai multe şanse să facă astm decât ceilalţi.

În luna mai, specialiştii din toată lumea marchează Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Astmului. În România, Societatea Română de Pneumologie (SRP) organizează de 10 ani deja, campanii de informare şi educare. Anul acesta, campania „Astmul poate fi controlat. Tu poţi avea astm. Astmul nu te are pe tine.” se adresează atât pacienţilor diagnosticaţi cu astm, cât şi oamenilor care sunt predispuşi la această afecţiune.

Lansarea campaniei a avut loc pe 15 mai, iar în perioada 15-28 mai au loc acţiuni de informare şi educaţie medicală. În acelaşi timp, campania promovează spirometria, metoda de diagnostic şi monitorizare a astmului bronşic. În acest sens, în perioada 27-28 mai, în Parcul Tineretului din Bucureşti (între orele 9.00-17.00, la intrarea dinspre Cafeneaua Actorilor) au loc testări gratuite pentru depistarea astmului (spirometrii).

Cifre importante despre astm:

• Costul total anual al astmului în Europa a fost estimat la 19,3 miliarde Euro;
• În fiecare an, 30% dintre pacienţi lipsesc de la serviciu / şcoală din cauza unei spitalizări / tratament de urgenţă pentru astm;
• Absenteismul ajunge, în medie, la 7 zile/an/pacient;
• Pe 1 pacient din 5, simptomele de astm îl împiedică total să muncească sau să studieze;
• Conform raportului NRAD, care a investigat circumstanţele de deces la pacienţii cu astm din Marea Britanie,  57% nu aveau tratament recomandat de un medic specialist pneumolog;
• Conform aceluiaşi studiu, 45% dintre pacienţi au decedat fără să solicite asistenţă medicală sau înainte de tratamentul de urgenţă.