Anevrismul cerebral, afecțiune care i-ar fi putut fi fatală chiar și designerului Cătălin Botezatu

În urmă cu câțiva ani, celebrul creator de modă Cătălin Botezatu primea un diagnostic dur din partea medicilor: anevrism cerebral – boală care netratatata, poate duce la complicații grave. Iată ce a spus designerul, dar și mai multe despre această afecțiune.

Cătălin Botezatu a fost diagnosticat cu anevrism cerebral

„Pentru că în ultima perioadă tot aveam dureri cumplite de cap, am hotărât să merg pentru câteva zile să-mi fac niște investigații complete. Mi s-a spus că am migrenă de tip aură și că una dintre arterele care ajung la creier este foarte mult dilatata față de valorile normale, eu am 4,7 mm, iar cota de alarmă maximă este de 5 mm”, a precizat designerul la vremea aceea.

Anevrismul înseamnă dilatarea unei zone de perete arterial. În majoritatea cazurilor anevrismul cerebral este asimptomatic, astfel că trece neobservat. În cazuri excepționale însă, acesta se rupe și duce la hemoragii cerebrale (accident vascular cerebral). Și în funcție de severitatea hemoragiei, se pot instala o afecțiune permanentă a creierului sau chiar decesul.

Recomandări

Dieta lui Lili Sandu la 44 de ani | Alimentul la care a renunțat pentru totdeauna

Motivul pentru care Denisa Tănase nu a devenit mamă până acum. Ce a declarat fosta solistă…

„M-am bucurat că medicii mi-au zis că am o inimă foarte sănătoasă pentru un om care a dus nişte preinfarcte pe picioare. Şi cu ficatul se pare că stau acum bine, mi-au zis că s-a refăcut aproape complet”, a încheiat Botezatu.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

O postare distribuită de Catalin Botezatu (@catalinbotezatu1)

Citește și: Emilia Clarke, operată de mai multe ori pe creier, după un anevrism cerebral

Anevrismul cerebral: tratament și recuperare

Există mai multe cauze care pot duce la apariția unui anevrism cerebral, însă acesta se manifesta în general după vârstă de 40 de ani și poate fi inclusiv moștenit.

În mod paradoxat, deși această afecțiune poate duce la deces, majoritatea pacienților sunt asimptomatici.

De cele mai multe ori, anevrismul cerebral este depistat cu ajutorul testelor ce au un vedere și alte afecțiuni. Examenele imagistice sunt cele care pot depista locul exact în care s-a produs ruptura și gradul de sângerare existent.

În multe dintre cazuri, anevrismul cerebral este tratat prin intervenție chirurgicală, însă dacă riscul de rupere este mic, medicul poate recomanda și opțiuni terapeutice de tratament.

Recuperarea de după operație poate să difere de la caz la caz. Oboseala și slăbiciunea fizică pot persista chiar și pentru câteva luni de la intervenție în cazul unor pacienți.

Printre procedurile de recuperare în urma anevrismului cerebral se numără și kinetoterapia și ședințele de logopedie.

De asemenea, există și anumite schimbări în stilul de viață și în alimentație pe care pacientul le poate face după operație pentru recuperare și sănătate. Menținerea sub control a greutății și, implicit, a colesterolului, cât și practicarea mișcării în mod frecvent pot sprijini menținerea tensiuni arteriale în limitele normale.

Citește și: Anevrismul cerebral – o afecțiune tăcută, cu complicații grave