Anevrismul cerebral – o afecțiune tăcută, cu complicații grave

  • Publicat:
  • Actualizat:
Anevrismul cerebral - o afecțiune tăcută, cu complicații grave

Anevrismul cerebral este o afecțiune de o mare gravitate ce poate apărea la orice persoană și la orice vârstă, însă cel mai adesea este întâlnit între 30 și 60 de ani, cu o frecvență mai mare în rândul femeilor.

Cauzele acestei dilatări anormale a arterelor cerebrale, în cele mai multe dintre cazuri, nu sunt cunoscute, însă există mai mulți factori de risc implicați în apariția bolii: fumatul, hipertensiunea arterială netratată, malformații arteriovenoase, consumul de droguri, consumul în exces de alcool, traumă cerebrală.

De asemenea, factorul genetic joacă un rol important în apariția bolii. Astfel, persoanele care au un istoric familial de anevrism cerebral prezintă risc mai mare de a dezvolta o astfel de afecțiune.

Ce simptome apar în cazul unui anevrism cerebral

Majoritatea anevrismelor cerebrale nu prezintă simptome, dacă nu sunt de mari dimensiuni sau nu se rup. De aceea, multe dintre acestea sunt diagnosticate întâmplător.

Însă în anevrismele mari, presiunea generată de acestea asupra țesuturilor cerebrale și nervilor poate cauza durere deasupra și în spatele unui ochi, dilatarea unei pupile, paralizie pe o parte a feței și tulburări de vedere.

Nediagnosticate și netratate corespunzător, anevrismele pot evolua spre complicații severe, amenințătoare de viață.

Atunci când se sparge, un anevrism poate provoca o hemoragie cerebrală masivă, în urma căreia bolnavul poate rămâne cu sechele neurologice permanente sau poate muri. În astfel de cazuri grave, ruptura unui anevrism cerebral poate genera dureri de cap puternice, greață, vărsături, sensibilitate la lumină, convulsii, senzație de gât înțepenit și stop cardiac.

De aceea, este foarte important ca bolnavul să primească imediat îngrijiri medicale de specialitate.

În anumite cazuri însă, anevrismele nu se rup, dar din ele se pot scurge mici cantități de sânge în creier, situație numită sângerare santinelă. În astfel de cazuri, pacientul se poate confrunta cu dureri de cap de avertizare (cefalee santinelă), care pot să apară cu câteva zile sau săptămâni înaintea unei rupturi semnificative. Însă numărul persoanelor care prezintă o astfel de manifestare clinică este destul de mic.

Din acest motiv se recomandă ca în momentul în care o persoană simte o durere de cap foarte puternică, care a apărut brusc, și mai ales dacă aceasta este însoțită și de alte simptome, să solicite imediat asistență medicală de urgență sau un consult de neurochirurgie.

Cum se tratează anevrismul cerebral

Tratamentul anevrismelor cerebrale depinde de mai mulți factori, respectiv: tipul, mărimea și localizarea acestora, riscul de ruptură, vârsta și starea generală de sănătate a pacientului, existența unui istoric familial.

Astfel, anevrismele cerebrale pot fi doar monitorizate (anevrismele de mici dimensiuni, care nu prezintă risc de ruptură) în vederea identificării oricărei creșteri în volum, alături de evitarea oricărui factor de risc ce poate agrava situația, sau se poate interveni chirurgical, atât prin neurochirurgie clasică (clipare), cât și minim invaziv, endovascular, cu ajutorul radiologiei intervenționale.

Spre deosebire de procedura de clipare, tratamentul endovascular nu implică incizii de mari dimensiuni și are multiple beneficii pentru pacienți: spitalizare redusă, recuperare rapidă, risc de complicații redus și reinserție socio-profesională la scurt timp după intervenție.

În funcție de caz, neurochirurgul va opta fie pentru embolizare cerebrală, cu utilizarea unor coiluri de platină, fie prin plasarea unor stenturi de tip Flow Diverter la nivel intracranian, pentru devierea fluxului sanguin.

În cazul procedurii de embolizare cerebrală, neurochirurgul introduce un cateter într-o arteră și, în acest mod, va ajunge până la anevrism. Cu ajutorul unui fir subțire va trece coilul prin cateter și îl va elibera în anevrism. Dispozitivul blochează anevrismul și reduce fluxul de sânge din acesta.

În cazul anevrismelor foarte mari și al celor care nu pot fi tratate prin intervenție chirurgicală sau prin coiling, plasarea unui stent intracranian este o soluție optimă. Metoda de efectuare a procedurii este similară cu cea de embolizare cerebrală, stentul fiind plasat în vasul aferent anevrismului și având rol în facilitarea trombozei. Datorită structurii lui, stentul nu mai permite pătrunderea în anevrism a unei cantități mari de sânge.


Pacienții cu anevrisme cerebrale au acces la Spitalul Clinic SANADOR la toate tipurile de tratament endovascular, minim invaziv, pentru această afecțiune. Acest lucru este posibil datorită unei echipe pluridisciplinare formate din neuroradiologi intervenționiști cu experiență internațională, neurochirurgi și anesteziști supraspecializați în neuroreanimare.

La SANADOR, cazurile complexe sunt tratate în condiții de maximă siguranță, utilizându-se echipamente moderne, de ultimă generație, Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR fiind singurul din România dotat cu două angiografe ultraperformante Philips Azurion 7.

De asemenea, procedurile efectuate în Laboratorul de Angiografie de la SANADOR se realizează într-o atmosferă sterilă, ce este asigurată de un sistem modern de ventilație cu presiune pozitivă.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Varză cu Cârnați Oltenești și omletă cu Șuncă Praga și Cotlet Haiducesc