Terapia prin dans: cum te scapă de presiunile vieţii?

Încă din 1940, dansul a devenit o formă de terapie, fiind o practică tradiţională de vindecare.
  • Publicat:
Terapia prin dans: cum te scapă de presiunile vieţii?
FOTO: profimediaimages.ro / Terapia prin dans: cum te scapă de presiunile vieţii?

În urma unei fuziuni între dans şi psihoterapie, încă din 1940 dansul trece la terapia prin dans şi mişcare, fiind o practică tradiţională de vindecare. Psihiatrii din Washington D.C. au descoperit că pacienţii lor prezentau o evidenţă îmbunătăţire fizică şi psihică, după ce urmau cursul de dans al lui Chance. Astfel, M. Chance a fost rugat să lucreze la spitalul St. Elizabeths, cu pacienţii consideraţi prea agitaţi pentru a urmă o şedinţa obişnuită de terapie.

Laura Maria Cojocaru, psiholog, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), este de părere că această formă de terapie se bazează pe premisa că postura şi mişcarea influenţează starea psihică şi modul în care funcţionează o persoană din punct de vedere psihologic. Ca formă de terapie, mişcarea este o modalitate de exprimare de sine, de comunicare şi de intervenţie terapeutică destinată dezvoltării, integrării şi vindecării personale.

“Dans-terapia este fondată pe premisa conform căreia corpul şi mintea se află într-o permanentă legătură. Folosirea mişcării în scop psihoterapeutic este un proces prin care individul îşi manifestă emoţiile, gândurile şi starea de spirit. Terapia prin dans este la fel de indicată atât pentru individul în sine, pentru o autodescoperire şi eliberare, cât şi pentru relaţia de cuplu. Prin dans-terapie se pot preveni şi rezolva o mulţime de probleme fizice, psihice sau emoţionale. Dans-terapia eliberează conflictele din inconştient, conflicte care se manifestă corporal. Iar, tocmai aducerea conflictelor din inconştient în conştient e primul pas către vindecare”, explică psihologul.

În România, terapia prin dans reprezintă un concept relativ nou, bazat pe îmbinarea dintre consilierea psihologică şi dans, terapia având drept scop conectarea cu sinele şi eliberarea de tensiunile şi blocajele înscrise în memoria corpului.

Dansul: cum te scapă de presiunile vieţii?

Dansul este un sport plăcut pentru ambele sexe, aducând beneficii corpului cât şi psihicului nostru, la absolut orice vârstă s-ar începe acest lucru. Psihologul Laura Maria Cojocaru consideră că beneficiile dansului sunt atât de ordin fizic, cât şi psiho-emoţionale.

Din punct de vedere fizice, terapia prin dans ajută astfel:

  • previne şi tratează anumite boli, fiind de ajutor în cazul diabetului zaharat, unele afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni musculare, articulare şi osoase, obezitate, tulburări psihice etc.;
  • ajută la întărirea oaselor şi previne osteoporoză la femei;
  • ajută la ameliorarea sau prevenţia unor afecţiuni articulare sau musculare;
  • arde caloriile şi este “adjuvant” în reglarea glicemiei;
  • ajută la o cunoaştere mai bună a corpului;
  • ajută la încetinirea proceselor deimbatranire;
  • “odihneşte” în sensul de relaxare şi energizează;
  • ajută la digestie, prin stimularea musculaturii trunchiului şi crearea unui joc de presiuni care se transmit organelor digestive;
  • previne anemia prin stimularea creării unei cantităţi mai mari de sânge în organism;
  • reprezintă un mod plăcut de a învaţă şi exersa tehnici de respiraţie dar şi de a efectua exerciţii cardio;
  • intensifica reflexele şi agilitatea mentală.

De cealaltă parte, psihologul Laura Maria Cojocaru este de părere că dansul are şi multiple beneficiil în ceea ce priveşte gestionarea eficientă a emoţiilor şi a cogniţiilor, şi anume:

  • îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi memoria la orice vârstă;
  • creşte stima de sine;
  • eliberează emoţii negative precum: furie, teama, ura etc.;
  • îmbunătăţeşte comunicarea intrapersonală;
  • reprezintă una dintre cele mai bune metode de combatere a stresului, prevenind astfel multiplele boli care au la baza stresul;
  • reprezintă o terapie eficientă împotriva depresiei;
  • previne afecţiunile psihiatrice.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”