Teoria conspirației: de ce apare

Teoria conspirației a explodat de la începutul pandemiei.
  • Publicat:
Teoria conspirației: de ce apare

Teoria conspirației a cuprins spațiul public din ce în ce mai mult în ultima perioadă. De la fabricarea virusului într-un laborator cu scopul de a decima omenirea, până la interesele ascunse ale anumitor oameni bogați ce își doresc să ne controleze mințile prin cipurile implantate atunci când ni se ia temperatura. Nu mai vorbim despre vaccinul anti COVID care, n-am înțeles exact de ce, este un pericol major pentru oricine îl va face. Nu mai vorbim despre nenorocirile tehnologiei 5G. Din nefericire, toate aceste teorii ale conspirației capătă din ce în ce mai mulți adepți care, am văzut recent, se pot asocial și în partied ce ajung în parlament.

Există o mulțime de subiecte actuale care prezintă cu adevărat un potențial pericol, așa că mulți dintre noi ne întrebămnoare de ce atât de mulți oameni devin preocupați în schimb de amenințări care nu au niciun fundament în realitate? Totul se datorează în mare parte magnitudinii amenințărilor reale, spun psihologii. Studiile arată că teoria conspirației tinde să ia amploare în perioadele de criză, atunci când frica este extinsă și explicațiile clare sunt insuficiente.

Oamenii apelează la astfel de teorii, în principiu pentru că oferă o eplicație simplă și se găsește un vinovat. Acum, cercetătorii încep să acorde mai multă atenție acestor teorii și motivelor sau mecanismelor care le conduc, deoarece devine clar că nu sunt o metodă inofensivă pentru a face față necunoscutului. Ele pot avea consecințe cu adevărat dăunătoare în lumea reală. Cum am spus în introducere, acești adepți pot căpăta puteri ce pot schimba legi sau guverne.

Pandemia de coronavirus este un teren deosebit de fertil pentru o astfel de gândire tip teoria conspirației, spune Roland Imhoff, specialist în psihologie socială la Universitatea din Germania Johannes Gutenberg: „Este terifiant, nu este bine înțeles și se întâmplă la scară mare. Și în fața panicii la nivel de pandemie, mintea noastră are tendința de a căuta explicații care să se potrivească intensității sentimentelor noastre. A spune că întreaga lume s-a oprit din cauză că un virus mic-mic a sărit de la liliac la alt animal și apoi la un om aflat într-o piață chineză pare o explicație prea neînsemnată”, spune Imhoff. „Dar o teorie a conspirației care are mii de oameni în vizor? Pare mai credibil, evident”.

Crizele de sănătate din trecut, de la epidemia de SIDA până la izbucnirea Zika, au dat naștere unor teorii asemănătoare cu cele care circulă astăzi despre coronavirus. În momente ca acestea, teoria conspirației sunt mai atrăgătoare decât adevărul, deoarece oferă posibilitatea controlului, spune Imhoff. Putem contracara un plan malefic, cel puțin ipotetic, dar nu putem împiedica forțele nevăzute ale naturii.

Gândirea conspirației poate fi atribuită și forțelor externe, inclusiv inechității rasiale și sociale, care ne erodează încrederea în figurile autorității, susțin alți cercetători. Când oamenii își pierd credința în oficialități, căutarea de răspunsuri îi duce adesea „într-o gaură de iepure”, spun aceștia. Cei mai mulți„ teoreticieni ai conspirației nu fac atât de multă teorie, deoarece caută răspunsuri și găsesc răspunsuri care rezonează cu neîncrederea care i-a determinat să caute în primă fază, de fapt.

Care sunt pericolele reale?

În sine, credința în conspirații nu este inerent periculoasă sau greșită, spun psihologii. La urma urmei, uneori oamenii puternici concep într-adevăr planuri secrete. Scepticismul față de oamenii aflați la putere face parte dintr-o democrație sănătoasă, susține Imhoff. Permite verificările necesare, care previn abuzurile și, în cele din urmă, protejează publicul. Dar oamenii cu o mentalitate conspirațională nu se încred în aproape toată lumea – în special în experți, iar acest lucru devine problematic atunci când duce la o eroziune a credibilității care pune oamenii de știință la același nivel cu cineva care tocmai a postat un videoclip pe YouTube.

Credința sporită în teoriile conspirației legate de vaccin – inclusiv faptul că vaccinurile provoacă autism sau sunt utilizate pentru a implanta microcipuri – a dus deja la reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite, în unele zone. În mod similar, teoriile legate de coronavirus ar putea avea efecte și mai devastatoare asupra sănătății publice. Presupunând că un vaccin cu succes pentru coronavirus devine disponibil, un sondaj al Associated Press a constatat că 20% dintre americani au spus că vor refuza vaccinul și 31% nu sunt siguri dacă îl vor accepta – ceea ce ar putea împiedica omenirea să obțină imunitate și să continue starea de vulnerabilitate.

Problema pentru cei care cred astfel de teorii este că acestea reprezintă un mod ineficient de a face față anxietăților noastre, spun specialiștii. Ele oferă un sentiment de certitudine, dar ne fac, de asemenea, să credem că forțele răuvoitoare sunt pe cale să ne ascundă adevărul și să ne facă rău.

Pe de altă parte, interzicerea exprimării acestor teorii, persoanelor care le postează i-ar putea face pe oameni să creadă că autoritățile încearcă să ascundă acele idei, care sunt de fapt adevăruri.

În acest moment, oamenii încearcă doar să dea sens unor vremuri înspăimântătoare și confuze: Cu cât aflăm mai multe despre acest virus, cu atât mai puține lacune vor exista și cu atât mai repede se vor distruge teoriile conspirației, spun specialiștii. În concluzie, aveți grijă de unde vă informați și ce credeți și amintiți-vă că aceste idei vă pot afecta mai profund decât v-ați putea imagina, pe termen lung!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Poptean - Psiholog
Am scris peste 10 ani pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea prin ...
citește mai mult
Succesul și eșecul: ce le determină?
Succesul și eșecul: ce le determină?
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân