Perfecțiunea falsă și ipocrită pe rețelele de socializare. Profukool: „Trăim în lumea filtrelor. Nu ne mai place de noi înșine”

27.04.2022
Perfecțiunea falsă și ipocrită pe rețelele de socializare. Profukool: „Trăim în lumea filtrelor. Nu ne mai place de noi înșine”
Sursa foto: Shutterstock @ Undrey

Se fac ceva ani de când avem acces la atâtea rețele de socializare. Fiecare s-a dezvoltat în ritmul și felul său, devenind piețe de desfacere pentru… perfecțiune. Perfecțiune în viață, suflet, poze, colaje, tiktok-uri și alte moșmondeli.

Pozele retușate grosier, hainele de firmă, casa de vis, silueta perfectă, partenerul ideal, vacanțele perpetue, zâmbetele ipocrite ce anunță „mari reușite” în viața profesională, toate sunt, în majoritatea cazurilor, o simplă bulă de săpun, care se sparge la cea mai simplă atingere și se transformă în mii de stropi de apă, într-o clipă.

Pentru că totul e superficial. Vedem doar o infimă parte dintr-un aisberg – ce iese la suprafață, nu și ce se ascunde dedesubt, sub apă.

Linia de graniță între realitate și poleială e atât de fină din cauza supraexpunerii care pare să devină norma, nu excepția, încât mulți nu mai știm să deosebim ce e pe bune și ce e fake. Și alegem să credem, de multe ori, partea pozitivă, sclipitoare și fără pată, pentru a ne proteja de o eventuală decepție a realității nefiltrate.

Căutăm, urmărim cu frenezie și rămânem captivi în stilul de viață al acestor modele „de succes”, de parcă ne-ar fi teamă să ne căutăm singuri propriul drum, să ne trăim propria viață. Cea din afara ecranului.

Însă nu tot ce zboară se mănâncă, vorba ceea. Realitatea perfectă creată de indivizii cu mii de așa-ziși prieteni virtuali are repercusiuni asupra unei categorii largi din populație. Cu precădere copii, tineri și adulți care devin victime ale perfecțiunii superficiale create în mediul virtual.

Poate nu e totuși o coincidență faptul că depresia a devenit boala secolului 21.

Vorbim despre fenomenul fake-perfection pe social media cu Eduard Andrei Vasile, consilier în dezvoltare personală, cunoscut ca profukool pe Instagram.

Social media, „scena” celor care au nevoie de validare

CSID: De ce persoanele cu mii de prieteni virtuali și followeri – și nu vorbim aici neapărat de cele care obțin câștiguri materiale din asta – simt nevoia să se supraexpună unui public care nu e format din prieteni apropiați/familie, ci mai degrabă din necunoscuți? Ce speră să obțină?

Profukool: Probabil nu au primit atenția pe care și-au dorit-o de-a lungul vieții. Acum e momentul oportun. Acum au cui să afișeze. E doar o presupunere, dar viabilă, zic eu. Le place să facă asta, nu avem niciun dubiu.

În cele mai multe cazuri, au nevoie de validare, de confirmare. Bifa, like-ul, share-ul le aduc un boost de încredere. Nu e nimic de judecat aici, doar că ne îndepărtăm, din nefericire, de realitate. Cu siguranță întâlnim la tot pasul „modele” pe care nici nu le căutam, dar asta ne induc.

CSID: Spunem cu toții că știm că situațiile văzute nu sunt atât de roz, dar oare și conștientizăm asta?

Profukool: Trăim în lumea filtrelor. Nu ne mai place de noi înșine, evadăm într-un spațiu extrem de îngust și fără sens, aplicăm urechi, ochi în toate culorile, nu mai avem niciun rid și ne apropiem de scenele de la Hollywood.

Dependența de rețele de socializare

CSID: Ne face bine ce vedem?

Profukool: Absolut deloc. Se nasc frustrări, fie că vrem sau nu. În fond, cine nu își dorește să fie bine, să arate bine și să aibă bani nenumărați?

De cele mai multe ori, ce vedem pe internet că au anumite persoane, cam doar asta au. Lansează la defilare Totul lor, iar abia atunci am putea realiza cât de săraci sunt unii și cât de bogați suntem noi.

Începem să nu ne mai plăcem deloc (și-așa nu stăm prea bine la capitolul încrederii în sine). Oare ce putem face să fim ca X-uleasca perfectă, care după 10 nașteri arată ca după 3 luni în Bali?

CSID: Cum putem să înlăturăm frustrarea?

Profukool: Pauza de la social media este recomandată de toți specialiștii și aplicată de… chiar, aplică cineva asta? Eu știu puține persoane care rezistă tentației.

Vorbim, clar, despre o dependență care nu e cu nimic mai prejos decât alte dependențe.

Noile funcții ale telefoanelor permit limitarea timpului, avertizarea în prealabil, astfel încât să păstrăm un echilibru. Ne mai uităm pe Insta, dar mai citim și o carte. Mai facem un story, dar mai ascultăm și Chopin.

Rețelele de socializare ne prind în capcana artificialului

CSID: Ce impact au rețelele de socializare asupra tinerilor?

Profukool: Fără să-mi sară nimeni în cap, dar cred că fumatul, din cauza anturajului, e pistol cu apă pe lângă ce poate să distrugă social media. Ce tânăr va fi motivat să muncească, să se lase inspirat, să cânte la un instrument, să fie olimpic, când vine Don X care e aproape milionar din criptomonede și trăiește o viață de lux?

Probabil nici eu nu aș fi motivat, iar aici nu vorbim despre probleme în a distinge ce e real de ireal. În fond, chiar sunt cazuri în care unii tineri trăiesc viața pe picior mare.

CSID: Cum va evolua toată treaba?

Profukool: În firescul ei. Ne va acapara, ne va mânca această caracatiță în cea mai frumoasă formă posibilă. Cu bife, cu giveaway-uri, cu afaceri la minut și cu criptomonede.

Nici nu vom simți, totul se întâmplă foarte natural iar noi acceptăm că e natural. Ce anume? Fix ce e artificial. Trebuie să fim în rând cu lumea, nu?

CSID: Sunt și părți bune?

Profukool: Sunt, fără dar și poate. Avem mâncare, haine, inspirație la un click distanță.

Din păcate, exploatăm în zona greșită social media. Spre exemplu, putem învăța ABSOLUT ORICE în ziua de azi, gratuit. Până și să cântăm la harpă.

Doar că până să ajungem la harpă, ea e ținută de un influencer care are un giveaway și e în vacanță pe Coasta de Azur. Înțelegi? Nu putem vedea dincolo. Trist, dar adevărat.

În căutarea perfecțiunii, ajungem să fim nefericiți

CSID: Rata de suicid a crescut considerabil în ultimii ani. Este social media parte din vină?

Profukool: În mod evident. Cortina de tristețe pe care o aduce fiecare postare „perfectă”, fiecare poză editată și răs-editată duce la dureri sufletești.

Mai vorbim despre bullying? Despre hărțuirea care are loc pe internet? Despre pornografie?

Este un loc lugubru în care poți ajunge și fără să-ți dorești. Grijă mare, vă rog!

CSID: Ce ar trebui să facă părinții copiilor care au devenit nefericiți cu viețile lor?

Profukool: Cred că este nevoie de implicarea unui specialist: psiholog, consilier, terapeut.

Și nouă ni se pare normal acum să citim aceste rânduri pe internet, dar cândva, era normal să le citim pe foaie, în ziare, în reviste.

S-a schimbat algoritmul vieții și poate fi interpretat în fel și chip, mai ales de un suflet în plină formare.

Deconectați-vă. Viața e dincolo de ecran!

CSID: Mai suntem frumoși, deși credem că nu mai suntem?

Profukool: Treaba aia cu sufletul va rămâne eternă. Frumusețea nu este un merit și nu este un criteriu pentru nimic. Bașca, termenul în sine nici nu ar trebui să aibă o conotație sau o imagine, un răspuns.

Frumusețea reprezintă orice altceva decât ce vedem sau credem azi.

Vă rog mult, deconectați-vă puțin de la tot ce înseamnă viață artificială și filtre. Unii oameni trăiesc din asta, dar și ei ar trebui s-o facă.

Vedeți copacii, vedeți natura, vedeți soarele care nu uită în nicio zi să apară.

Viața e dincolo de ecran. Mărturisesc, am scris cu inima frântă aceste răspunsuri…

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Raluca Oprea: dieta echilibrată, primul pas în tratamentul ficatului gras