George Didoiu, specialist wellness și biohacking: Mitul motivației: de ce credem că avem nevoie de ea ca să acționăm. De ce avem nevoie de fapt?

Este motivația cheia către succes? Este motivația suficientă pentru a trece peste toate obstacolele?
09.10.2020 | Mădălina Drăgoi

Fiecare dintre noi, în diverse momente ale vieții, și-a scos deseori ”As-ul” din mânecă – motivația – pentru a atinge diverse scopuri. Doar că în foarte multe cazuri, ”cartea de joc” s-a dovedit a nu fi cea potrivită. Mulți dintre noi am fost dezamăgiți de faptul că nu am fost suficient de abili să ducem planul la bun sfârșit și că motivația s-a diminuat. George Didoiu, specialist wellness și biohacking cu 15 ani de experiență în consultanță pentru corporații, certificat în Corporate Wellnes explică de ce motivația nu este ”cartea de joc” pe care trebuie să mizăm atunci când avem un plan de dus la bun sfârșit și vrem să ne bucurăm de succes.

CSÎD: Ce definiție are motivația? 

George Didoiu: Motivația reprezintă ansamblul factorilor biologici, emoționali, sociali și cognitivi care inițiează, ghidează și mențin dorința de a acționa spre atingerea unui scop. Cred că pentru mulți dintre noi această definiție ar trebui să trezească curiozitatea. Spun asta pentru că ne gândim la motivație ca la un factor mental și emoțional, când ea are de fapt în componență și factori biologici (funcționarea optimă a neurotransmițătorilor, spre exemplu, în special a dopaminei) și sociali (existența unui grup de susținere și suport și a unui cadru care să ne permită atingerea scopurilor respective).

Lauda, premiile, satisfacția personală – ”cadouri” ale motivației

CSÎD: Câte tipuri de motivație există?

George Didoiu: Există motivație externă (recunoașterea eforturilor noastre prin laudă, premii, bani etc) și cea internă (satisfacția personală).

Între a fi motivat și a acționa corespunzător pe termen lung este o diferență mare

CSÎD: Ce nu este motivația?

George Didoiu: Motivația NU este însă sinonimă cu a acționa. Putem avea dorința de a face lucruri, însă fără a le implementa rămâne doar un cuvânt care sună bine în citate… motivaționale. Tocmai de aceea este atât de important să nu ne bazăm pe motivație când vrem să avem rezultate palpabile.

Motivația este un instrument care a dus la supraviețuirea speciei

CSÎD: Ce anume naște motivația în oameni?

George Didoiu: Motivația este un instrument arhaic al evoluției omului care, la începutul nostru ca specie, era vitală pentru supraviețuire. Trebuia să găsim mâncare și să ne adăpostim de pericolele naturii, și să luptăm pentru a ne păstra viața și familia sau comunitatea în siguranță. Prin urmare, încercăm fie să conservăm o stare de minim comfort, fie să accedem către ceva mai bun (mâncare de calitate mai bună – adică vânat superior -, un adăpost mai trainic, protecție). Când elementele pentru care luptam se numeau “supraviețuire” și “hrană” motivația venea natural, nu era nevoie de guru motivaționali ca să fugim de animale sălbatice sau să căutam fructe.

Motivația – de ce o pierdem deseori

CSÎD: De ce atât de greu să păstrăm motivația pe termen lung?

George Didoiu: În prezent, însă, pentru cei mai mulți dintre noi motivația este un inorog greu de găsit tocmai pentru că nu mai luptăm sau căutăm nevoi esențiale, încercăm doar să creștem și să avem mai mult, având deja suficient. Acest paradox face motivația greu de găsit. De câte ori vrem (simțim această senzație) să urcăm la următorul nivel ca și cunoștințe, libertate, sănătate sau bani (lista ne-exhaustivă), simțim motivație. Ce urmează după, însă, face diferența clară între atingerea unui scop sau a rămâne doar cu senzația.

Factorii de mediu au un rol important în pierderea motivației

CSÎD: Ce anume omoară motivația?

George Didoiu: Motivația apare ușor, însă este ușor de ucis dacă nu avem o strategie coerentă și bazată pe știință ca să o menținem vie. Iată câteva dintre pericolele recunoscute: lipsa rezultatelor, oamenii negativi din jur, frica de eșec, lipsa de energie, să facem lucruri care ni se impun (societate, familie, job) versus lucruri în care noi înșine credem și le vrem. De asemenea, mediul nepotrivit (cum am menționat deja) poate de asemenea fi un factor detrimental. Probabil cel mai cunoscut și celebru element negativ este lipsa de încredere în sine, iar pe locul imediat următor aș propune lipsa unui scop clar… vrem să facem parcă ceva… Dar nu prea știm ce, cum și când…  Mențiune demnă: a încerca să facem prea mult dintr-o dată, care duce la descurajare rapidă.

Mai multe informații utile stării de bine și dezvoltării personale puteți afla de la George Didoiu aici @thehumanreset 

Fotografii: Shutterstock și arhiva personală George Didoiu