De ce învăţăm greu şi cum putem învăţa mai uşor

Psihologul este de părere că adulţii pot învăţa mai repede şi pot fi cu adevărat productivi şi eficienţi în orice vor de la viaţa lor, dacă îşi aduc aminte de mecanismele de învăţare din copilărie.
  • Publicat:
De ce învăţăm greu şi cum putem învăţa mai uşor

Atunci când sunt mici, copiii primesc cu uşurinţă sfaturi, pentru că nu au încă un sistem de crezuri şi valori. Formându-se acest sistem, pe măsură ce cresc, aceştia încep să filtreze informaţia după propriul plac, după colectiv şi după necesitatea lor şi a părinţilor.

În opinia psihologului Alexandru Pleşea, adulţii nu pot primi aşa uşor sfaturile şi învăţăturile altora, din cauza egoului şi a formării personalităţii lor.

Aceştia primesc învăţăturile prin multe filtre, iar prin acest mecanism, informaţiile se strecoară greu spre interiorul lor.

De cealaltă parte, psihologul este de părere că procesul de învăţare la copil se realizează prin 3 funcţii:

1. emoţii – sentimente – trăiri: copiii memorează mai uşor aspectele emoţionale;
2. minte – memorie – concentrare: cu toate că este cel mai greu proces pentru ei, copiii sunt rugaţi şi puşi să facă asta pentru a dezvolta aceste necesare abilităţi;
3. mişcări fizice – cele 5 simţuri: în special văz şi atingeri, restul învăţării se face prin mecanicitate şi imitare.

“Adulţii învaţă mai greu pentru că au asocieri mentale şi emoţionale involuntare. Prin comparaţie, copiii învaţă mai uşor pentru că nu au asocieri mentale şi emoţionale ca ale adulţilor, ei neavând experienţă. Ei doar primesc şi se bucură de ce au, trăind în prezent. Din acest motiv, energia lor fizică depăşeşte cu mult energia fizică a oamenilor mari. Deviaţiile comportamentale la adulţi vin din continuitatea satisfacerii egoului, unde compasiunea, altruismul şi munca în prezent, nu au continuitate sau sunt lăsate pe ultimul loc”, explică psihologul Alexandru Pleşea.

Cum pot învăţa adulţii mai repede

Psihologul este de părere că adulţii pot învăţa mai repede şi pot fi cu adevărat productivi şi eficienţi în orice vor de la viaţa lor, dacă îşi aduc aminte de mecanismele de învăţare din copilărie, care presupuneau:

1. să se bucure de ce au deja;
2. să pună inimă, emoţie, trăire în tot ceea ce fac, chiar dacă trimit un email;
3. să stea cât de mult în Prezent, în Aici şi Acum, cu gândurile şi cu inima;
4. să înveţe cu inima şi să memoreze cu creierul;
5. să muncească mai mult cu inima, decât cu gândurile;
6. să înveţe prin cele 5 simţuri, în special să vadă şi să ştie că vede, să atingă şi să ştie că atinge;
7. să muncească mai mult fizic, să mai lase uneori gândurile deoparte;
8. să ajute pe cineva, să asculte muzică, să se joace, să se plimbe, să se mire, să fie curios.

„Testarea acestor direcţii atrage omul spre a fi mai fericit şi împlinit, deoarece aşa va redescoperi fericirea vieţii aşa cum o avea când era mic, locul unde negativităţile, neplăcerile, neajunsurile, insatisfacţiile, nu existau”, conchide specialistul.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Depresia de vară, o realitate dureroasă
Depresia de vară, o realitate dureroasă
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”