Cum afectează diagnosticul de COVID-19 psihicul și gestionarea emoțiilor în pandemie

Medic psihiatru: despre efectul coronavirusului asupra sănătății mintale și cum să ne protejăm psihicul. Cele mai frecvente afecțiuni psihice diagnosticate la pacienții COVID-19 au fost cele din sfera anxietății, cele afective, tulburările de somn și sindroamele demențiale.
16.12.2020 | Arsene Mihaela
Cum afectează diagnosticul de COVID-19 psihicul și gestionarea emoțiilor în pandemie
Pandemie depresie Covid 19

Pandemia COVID este cea mai mare provocare cu care se confruntă omenirea și probabil evenimentul care a produs cele mai mari schimbări în societatea umană din ultimii mulți ani. O provocare economică, științifică, medicală și socială care își va arăta urmările cu mult după ce vom fi trecut de ea. „Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mental cât și social, și nu doar absența bolilor sau a infirmităților” – așa propunea Organizația Mondiala a Sănătății să definim sănătatea încă de la 1946, completată ulterior cu „capacitatea de a duce o viață productivă social și economic”.

Care sunt implicațiile diagnosticului de COVID-19 asupra stării psihice a pacientului și cum ne putem feri de tulburările mentale în această perioadă ne spune medicul psihiatru Adrian Pătrățanu, de la Clinica Smart Nutrition.

Este foarte clar că această pandemie a afectat sănătatea noastră pe toate aceste dimensiuni ale definiției. Dacă mass-media s-a concentrat pe aspectele acute precum numărul de îmbolnăviri, decese, starea spitalelor, capacitatea sistemului de sănătate, măsuri legale restrictive care au afectat economia și libera circulație și care au dat peste cap întregul nostru stil de viață, un aspect care a trecut în mare parte neobservat și nu a fost suficient discutat este sănătatea mentală. Aceasta va fi bomba cu ceas a pandemiei, al său ecou lung si surd. În scenariul optimist în care vom reuși să stăvilim pandemia mai devreme sau mai târziu, vor rămâne răni adânci și în societate și în individ.

Sănătatea mintală, pusă la încercare în această perioadă

Orice factor stresant solicită mecanismele noastre de adaptare. Putem să ne imaginam mai multe tipuri de reacție. Uneori mecanismele sunt depășite din start, alteori cedează pe parcurs și alteori generează un fenomen de recul întârziat. Și chiar dacă acestea nu sunt depășite total, această solicitare constantă consumă resurse, necesită efort, obosește. De aici necesitatea vitală de a acorda atenție sănătății mentale, atât pe perioada pandemiei cât și după ce aceasta va fi trecut.

Dacă un specialist precum psihiatrul face diagnosticul și tratamentul tulburărilor psihice, stă în puterea noastră să ne protejam cât mai bine, să păstram, să menținem, să sporim starea de bine psihic. Să ne protejam nu doar fizic. O mască de protecție nu doar pentru nas și gură ci și pentru suflet și minte. Un stil de viață echilibrat, oricât de clișeistic sună, stă și la baza sănătății mentale. De la alimentație, la odihnă, la mișcare, la evitarea exceselor, până la deconectare, recreere, socializare, practici spirituale (meditație, rugăciune), mai toate acestea au fost zdruncinate direct sau indirect, astfel atentând la temelia sănătății noastre mentale. Ne vedem strămutați dintr-o rutina familiară în ceea ce ar putea trece ușor drept scenariu de film S.F. în care frica, îndepărtarea, disperarea, pierderea devin laitmotiv. Va fi nevoie să acordăm o atenție deosebită sănătății mentale de la nivel de individ si grup social, până la sistem și politici de sănătate.

Pacienții cu COVID- predispuși la afecțiuni psihice

Un studiu recent care a analizat dosarele medicale a 69 milioane de pacienți din SUA a concluzionat că pacienții care au trecut prin COVID au un risc de aproximativ 2 ori mai mare să fie diagnosticați cu o tulburare mentală decât cei care au trecut prin alte boli (alte infecții respiratorii, fracturi etc.) În mod surprinzător a concluzionat o relație bidirecțională în care pacienții cu o tulburare mentală au un risc cu 65% mai mare de a fi diagnosticați cu COVID. Ambele fenomene implică o relație complexă de factori biologici și psihosociali. Cele mai frecvente afecțiuni psihice diagnosticate la pacienții COVID au fost cele din sfera anxietății (tulburările de anxietate, de panică, tulburarea de stres post-traumatic), cele afective (tulburările depresive), tulburările de somn și sindroamele demențiale.

Pentru pacientul cu COVID experiența bolii este una mult diferită de celelalte afecțiuni cu care eram obișnuiți. Internarea, izolarea, ruperea legăturilor, contactul uman “șters” de costume, măști, viziere, toate acestea pun o presiune mult mai mare asupra bolnavului și așa încercat fizic. Ori, cele 2 componente trupul și psihicul sunt în strânsă legătură. În aceste condiții boala fizică este dublată de o suferință psihică suplimentară. Odată cu trecerea prin boală, pacientul poate rămâne cu simptome persistente mult după rezolvarea celor acute – un alt factor care contribuie la bilanțul total al afectării. Toate acestea în atmosfera generală de teamă vizavi de o afecțiune imprevizibilă și pe care nu reușim să o înțelegem complet și să o tratăm foarte eficient.

În perioada de convalescență pacientul se regăsește în același context în care este limitat, izolat, înstrăinat; contactul cu rețeaua de suport social (prieteni, familie) este redus. Având în vedere adresabilitatea scăzută și reticența generală față de serviciile de sănătate mentală în Romania, se conturează o problema care neadresată nu face decât să se adâncească. Pică în sarcina noastră a tuturor să ne purtăm de grijă nouă, prietenilor, rudelor, colegilor dacă apar semne ca sănătatea mentală este afectată.

Tulburările de somn și memorie, simptome ale afecțiunilor psihice

Cel mai important este să identificăm schimbările și să conștientizăm necesitatea unui ajutor specializat.

Simptomele sunt foarte variate: schimbări de dispoziție, sentimente de tristețe persistente, scăderea energiei generale, stări de neliniște, sentiment de frică fără un motiv concret, scăderea interesului și a plăcerii față de activități, oboseală nejustificată, iritabilitate, nervozitate, scăderea stimei de sine, tensiune musculară, tulburări de tranzit intestinal, tulburări de concentrare a atenției, tulburări de memorie, palpitații, transpirații, tremur, senzație de nod în gât, tulburări de somn, tulburări de apetit alimentar.

Mai ales în cazul tulburărilor de anxietate, mulți pacienți ajung întâi la medicul internist sau cardiolog din cauza simptomatologiei lucru care în sine nu este rău, eliminând o cauză organică, dar important este ca ulterior să fie investigată și partea psihiatrică.

În cel mai bun caz evoluția unei tulburări psihice poate tinde spre dispariție sau normalizare în mod natural, dar mai mult ca sigur mai lent și mai anevoios în lipsa unui ajutor de specialitate. În majoritatea cazurilor însă, trenează, fluctuează și se amplifică. Cu cât o tulburare psihică este lăsată neadresată mai mult timp, cu atât are o evoluție mai nefastă și este mai greu de tratat.

Consilierea psihologică previne agravarea simptomelor

Primul pas presupune evaluarea unui specialist, începând cu medicul de familie care poate îndruma persoana și terminând cu medicul psihiatru și psihoterapeutul sau consilierul psihologic care pot oferi ajutorul specializat necesar. Mai ales în cazul persoanelor afectate direct de COVID, fie trecând prin boală fie având o persoană apropiată care a trecut prin boală sau în cel mai tragic caz, pierzând pe cineva, psihoterapia este un sprijin important și un factor care să prevină apariția sau agravarea unei tulburări psihice.

Colega mea psihoterapeutul Anca Nicoiu-Suteu spune: „Suntem ființe sociale și ne încărcăm din interacțiunea cu persoane apropiate. Îmbrățișările îndelungate eliberează oxitocină, reduc nivelul de stres, întăresc conexiunea cu ceilalți. Ce se întâmplă în momentul în care restricțiile te privează de momentele petrecute cu prietenii? Când ajungi să te izolezi de teama de a nu te infecta? Când te întrebi dacă te-ai protejat corespunzător sau dacă ți-a scăpat ceva?
Nivelul de stres crește vertiginos, somnul devine agitat, sistemul imunitar scade dramatic. Somatizezi la nivelul corpului tensiunile acumulate în ultima perioadă și ajungi să ai crampe abdominale, dureri de cap, iritații sau dermatite la nivelul pielii.

De aceea cel mai bine este să ai o clinică în care serviciile de monitorizare post COVID să includă pe lângă pneumolog sau nutriționist, consulturi de psihiatrie și sedințe de psihoterapie. Acestea sunt foarte importante și asigură diagnosticarea la timp a unor condiții nou apărute și accesul la tratament și/sau terapie, în funcție de nevoile pacientului.

Urmările pandemiei pot fi intuite și sunt suficiente date care să contureze o imagine a ceea ce va urma din punct de vedere al sănătății mentale. Din păcate vaccinul nu va vindeca urmele lăsate de această perioadă. Putem doar să ne îngrijim de starea noastră psihică, să fim conștienți de ea, să nu ignorăm semnele unei afecțiuni și să cerem ajutorul când este necesar.

10 motive să mergi la psiholog
10 motive să mergi la psiholog