Ce înseamnă bias cognitiv? 25 de tipuri de biasuri cognitive explicate

Biasul reprezintă o exagerare în favoarea sau împotriva unui lucru, noţiuni, persoane, într-un mod considerat injust, sau o eroare de logică. Vezi care sunt cele 25 de tipuri de biasuri cognitive şi ce înseamnă ele.
25.07.2020 |
Ce înseamnă bias cognitiv? 25 de tipuri de biasuri cognitive explicate

Cuvântul bias este de provenienţă grecească (βιάς = violenţă), mai întâi în provensală veche şi apoi în franceză sub formă biais. În engleză, termenul a fost preluat în forma veche, bias. Biasul reprezintă o exagerare în favoarea sau împotriva unui lucru, noţiuni, persoane, într-un mod considerat injust, sau o eroare de logică.


Multe biasuri sunt învăţate în context cultural. Astfel, se pot dezvolta anumite tendinţe faţă de o identitate sexuală, un grup etnic, o religie, o clasă politică, anumite paradigme sau ideologii academice. În general, biasul este privit ca o prejudecată sau o formă de intuiţie.

25 de tipuri de biasuri cognitive

Ancorarea. Reprezintă tendinţa individului de a se baza în luarea deciziilor pe prima informaţie obţinută despre subiectul în cauză. Astfel, prima informaţie devine valoarea de la care pleacă individul în stabilirea standardelor ulterioare.

Apofenia. Reprezintă tendinţa omului de a vedea sau percepe anumite modele clare în cadrul unor date sau informaţii aleatorii. Este întâlnită în special atunci când vorbim de jocurile de noroc, fiind cunoscută sub numele de „eroarea jucătorului”, şi constă în faptul că jucătorii îşi imaginează că văd modele clare de înşiruiri de numere ce se repetă şi pot fi prevăzute.

Pareidolia. Reprezintă forma vizuală şi auditivă a apofeniei. Unii istorici spun că pareidolia şi hierofania au ajutat societăţile antice să se organizeze social.

Biasul de confirmare. Acesta constă în dorinţa individului de a-şi aminti informaţiile şi întâmplările din trecut într-un mod care să îi confirme propriile ipoteze şi credinţe, fără a lua în seamă informaţiile ce le pot contrazice pe acestea. În acest context, memoria poate fi deformată, rămânând doar o simplă interpretare a noastră pentru a ne confirma anumite valori sau credinţe. Conflictele de confirmare contribuie la exagerarea şi supraîntărirea convingerilor personale, făcându-le imune la orice dovadă contrarie.

Biasul de încadrare. Reprezintă forma de a încadra pozitiv sau negativ o seamă întreagă de elemente sociale. Este des utilizată de mass-media, de partidele politice sau de liderii acestora.

Biasul cultural. Reprezintă fenomenul prin care individul judecă şi interpretează fenomenele externe prin standardele create de propria cultură. Astfel, se creează prejudecăţi legate de alte norme sociale, culoarea pielii, concepte juridice, elemente lingvistice şi tabuuri.

Efectul de aură. Dacă impresia generală a unei persoane legată de o altă persoană, organizaţie, sau produs este pozitivă, atunci individul va avea o predispoziţie pozitivă pentru acestea, fără a mai căuta în amănunte. Un exemplu din marketing este reprezentat de persoanele atrăgătoare care pot produce efectul de aură, dând valoare produsului pe care îl reprezintă.

Efectul de corn. Reprezintă formă negativă a efectului de aură. Dacă individului nu îi place un mic aspect al unui lucru, atunci tot ceea ce este legat de acesta devine negativ.
Autocomplezenta. Reprezintă forma prin care individul îşi foloseşte toate resursele mentale, chiar distorsionând adevărul, pentru a-şi spori stima de sine. Este acea tendinţă care îl face pe individ să considere că toate realizările i se datorează, în timp ce nerealizările sunt din cauza altora.

Biasul statu-quoului. Reprezintă dorinţa ca situaţia actuală să rămână perpetuă. Este cazul politicienilor numiţi în funcţii înalte pe care le pierd apoi, dar se consideră în continuare favorizaţi, prin prisma celei mai înalte funcţii avute cândva, chiar dacă acum nu mai au acea funcţie.

Conflictul de interese. Reprezintă situaţia în care o persoană sau un grup de persoane au interese concurente ce pot duce la o formă de corupţie.

Mita. Reprezintă oferirea de bani, bunuri sau alte forme de recompense pentru a influenţa comportamentul, judecata sau decizia unei persoane.

Favoritismul. Acesta se referă la favorizarea unei persoane sau a unui grup, în dauna altor persoane sau grupuri. Aici putem vorbi şi despre clientelism sau nepotism.

Lobby-ul. Reprezintă formă prin care se poate încerca influenţarea alegerilor electorale. De multe ori, lobby-ştii sunt consideraţi inteligenţe cenuşii ce deţin putere economico-financiară şi fac totul pentru a fi ales cel care le va putea reprezenta cel mai bine propriile interese.

Falsul cumpărător. Este persoana care cumpără un anumit produs exprimându-şi entuziasmul şi mulţumirea extraordinară pentru alegerea făcută, ceea ce va atrage şi alţi cumpărători.

Biasul static. Reprezintă tendinţa de a favoriza anumite date în procesul de colectare, pentru că rezultatul falsificat să fie cel pe care şi-l doreşte o anumită persoană.

Biasul de prognoză. Acesta constă în diferenţa evidentă dintre rezultate şi previziuni.

Efectul de aşteptare. Uneori, aşteptările unui cercetător îl pot determina în mod subconştient să influenţeze anumite date pentru a obţine rezultatul pe care şi-l doreşte el.

Bias de raportare şi bias de dezirabilitate socială. Biasul de raportare se referă la manipularea selectivă a informaţiilor sau subraportarea acestora, legate, de exemplu, de comportamentele unor indivizi, pentru a obţine sau a favoriza rezultatele aşteptate de cei care fac raportarea, în dauna adevărului.

Biasul de selecţie. Reprezintă o prejudecată inconştientă sau conştientă ce este introdusă într-un studiu, ce perimează eşantionul luat în calcul, făcându-l nereprezentativ pentru studiu.

Prejudecăţi. Aceasta este o prejudecare sau o opinie formată apriori, înainte de a cunoaşte cu adevărat faptele sau datele relevante în cazul pus în discuţie. Prejudecăţile pot avea legătură cu anumite grupuri de oameni, religie, sex, naţionalitate, preferinţe politice.

Clasism. Reprezintă discriminarea pe clase sociale. Ea urmăreşte evidenţierea superiorităţii claselor superioare în dauna celor inferioare.

Lookism. Reprezintă emiterea de judecaţi ce au la bază prejudecăţi, stereotipuri şi elemente de discriminare, legate de atractivitatea fizică a unei persoane.

Rasism. Constă în crearea de ideologii şi concepte ce au la bază dorinţa de a crea elemente de diferenţiere între rase, pe principiul superiorităţii şi inferiorităţii.

Sexism. Reprezintă forma de discriminare bazată pe sexul sau genul unei persoane.