Burnout-ul: ce este și cum îl putem preveni

Burnout-ul este un fenomen ocupațional.
07.11.2021
Burnout-ul: ce este și cum îl putem preveni

Burnout este un termen tot mai des folosit în ultimii ani, tocmai pentru că din ce în e mai mulți oameni – mai ales angajați din multinaționale – s-au plans de epuizare și oboseală extremă. Fie că ne-am confruntat sau nu cu acest concept, avem cu siguranță idee la ce se referă: un nivel de stres dus la extrem, care ne epuizează fizic și psihic.

Ce este burnout-ul?

Cuuvântul „burnout” este des întâlnit în conversațiile noastre zilnice atunci când vrem să exprimăm faptul că limitele noastre au fost întinse la extrem sau dincolo de nivelul obișnuit. Însă, din punct de vedere medical, burnout-ul se referă la ceva foarte specific.

Chiar dacă în Manualul de Diagnosticare și Statistică al Tulburărilor Mintale DSM 5 nu este considerat un diagnostic psihiatric, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a inclus burn-out-ul în ICD-11 (International Classification of Diseases), un instrument de diagnostic pentru cadrele medicale ce va intra în vigoare în 2022.

Burnout-ul, numit „fenomen ocupațional” de către OMS, este descris ca fiind acea extenuare rezultată din stresul cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes. OMS notează că burnout-ul este aplicabil numai în ceea ce privește stresul indus de muncă.

Manualul ICD-11 spune că sunt trei simptome ce trebuie luate în calcul atunci când vine vorba de diagnosticarea epuizării: senzația de epuizare sau de a rămâne fără energiei; o distanță mentală crescută față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă și eficacitate profesională redusă.

Primul simptom se referă la un sentiment acut de oboseală sau epuizare. Acest lucru nu presupune doar să fii obosit, să ai mare nevoie de o vacanță sau să dormi în neștire. Se simte mai degrabă ca și cum ți-au fost descărcate bateriile, iar problema reală este că această senzație nu dispare nici măcar după ce te odihnești.
Al doilea simptom presupune sentimente profund negative față de locul de muncă: cel mai adesea, cei care se plâng de burnout descriu senzații de dispreț față de activitatea de la job. Aici vorbim, în general, despre o atitudine negativă față de job, managementul de la locul de muncă și majoritatea lucrurilor care se leagă de această arie.

Al treilea este reprezentat de un sentiment de ineficiență la locul de muncă. Simți că tot ceea ce faci este o pierdere de timp, nu ajungi nicăieri și că totul poate decurge foarte bine și fără aportul tău.

Cele mai multe studii cu privire la burnout au fost efectuate pe oameni care sufereau de o intensitate mare a acestuia și ajungeau să se pună în situații extrem de periculoase la locul de muncă din cauza naturii stresului implicat. S-ar putea să crezi că este din cauza nivelului ridicat de stres, dar această asumpție nu este chiar corectă. Problema centrală în burnout este aceea că persoana respective pierde controlul asupra stresului. Controlul, în acest caz, nu înseamnă că trebuie să fii responsabil sau să întrunești un anumit set de criterii, ci mai degrabă se referă la existența unui sistem de reguli sau opțiuni care să te poată ajuta să controlezi stresul pe care îl experimentezi.

Cu alte cuvinte, poți măcar influența stresul. Acest lucru poate presupune pauze programate, o discuție cu un manager, o schimbare a programului, o organizare mai bună, un transfer, timp liber sau chiar o vizită la un profesionist în sănătate mintală pentru a discuta despre ceea ce simți că te macină. Din păcate, în multe locuri de muncă, puține dintre aceste lucruri există  cu adevărat și sunt implementate, sau, dacă există, nu reușesc să facă o diferență reală.

 

Ce faci când se agravează burnout-ul

Din păcate, atunci când se agravează, ceea ce simți pentru job se generalizează și îți acaparează viața. Ajungi ca și atunci când nu ești la serviciu, să suferi de simptomele descrise mai sus. Ești epuizat fără niciun motiv aparent, furios la gândul că trebuie să mergi la serviciu (furie care este transferată asupra altor persoane, cum ar fi membrii familiei sau colegii de muncă) și simți că îți pierzi timpul la locul de muncă. Burnout-ul se poate transforma într-o stare generalizată de ectenuare, apatie, lipsă de sens și motivație, devenind asemănător cu o depresie severă.

Mai mult, studiile au descoperit că burnout-ul expune oamenii la un risc mai mare de hipertensiune arterială, boli de inimă, depresie și chiar sinucidere.

Din păcate, nu există o predispoziție către burnout, specialiștii afirmând că orice persoană se poate confrunta cu această problemă la un moment dat, de-a lungul vieții. Prevenția este cea mai bună „pastilă”, așa că dacă observi tendințe de oboseală extremă și o lipsă de chef față de locul de muncă, sau anxietate, încearcă să contactezi cât mai rapid un specialist în sănătatea mintală sau să discuți cu managerii tăi, pentru a încerca să previi apariția burnout-ului.

Bianca Poptean
Bianca Poptean
Sunt deja 10 ani de când scriu pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea ... citește mai mult
Recomandare video
Cârnați la grătar cu legume și porumb copt