Bullying-ul: ce efecte are asupra generaţiilor Z şi Alpha

Bullying-ul este un fenomen tot mai întâlnit care se manifestă în special în mediul şcolar.
Bullying-ul: ce efecte are asupra generaţiilor Z şi Alpha
FOTO: profimediaimages.ro / Bullying-ul: ce efecte are asupra generaţiilor Z şi Alpha
Bullying-ul este o formă de abuz fizic şi emoţional asupra copiilor de către alţi copii şi se manifestă de cele mai multe ori în mediul şcolar. Acest fenomen traumatizant pentru copii şi adolescenţi s-a mutat chiar şi în mediul online. Din nefericire, la nivel european, România se clasează pe locul 3 privind bullying-ul, potrivit OMS, iar aproape 400.000 de elevi sunt ameninţaţi cu bătaia şi 220.000 sunt bătuţi de colegi în mod repetat, potrivit studiului naţional al Organizaţiei Salvaţi Copiii.
 
Psihologul Lenke Iuhoş este de părere că efectele bullying-ului asupra sănătăţii psihice a copiilor, în special asupra copiilor din Generaţia Z (care au prins o parte din copilărie în afara “lumii digitale”) pot varia de la forme mai puţin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: insomnia, ticurile, anxietatea, tulburările de comportamente, instabilitate alimentară, uneori şi crizele de identitate, multiplicate şi de gânduri de adicţii.
 
“Hărţuirea fizică şi abuzul emoţional nu sunt fenomene noi, ci există din cele mai vechi timpuri, deoarece stă în natura umana ca oamenii să se raporteze unii la alţii prin prisma puterii pe care o manifestă. În societatea modernă, hărţuirea fizică nu mai este aşa răspândită precum în trecut, iar abuzul emoţional este cel care defineşte, în mare parte, aspectele bullying-ului, prin: folosirea etichetelor, ameninţărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false etc. Motivele pentru care elevii hărţuiesc şi agresează alţii elevi sunt, de cele mai multe ori, dorinţa a fi populari, de a fi respectaţi de restul grupului”, explică psihologul Lenke Iuhoş.

Cum îşi identifică agresorii victimele

Psihologul menţionează că victimele sunt întotdeauna persoanele considerate vulnerabile, atât fizic, cât şi psihic, deoarece în spatele comportamentului de tip bullying există o stimă de sine scăzută şi multitudini de frustrări din partea agresorului, care sunt compensate prin agresivitate. 
 
“De cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situaţii financiare precare sunt, de regulă, “ţinele” agresorilor”. De cealaltă parte, agresorii au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucură când fac rău celorlalţi şi epatează cu această lipsă de empatie, crezând că este cheia popularităţii în societate”, declară psihologul Lenke Iuhoş.

Fenomenul, în vizorul autorităţilor din România

Specialistul consideră că fenomenul este destul de grav, escaladează de la an la an şi de la generaţie la generaţie, iar în cazul Generaţiei Alpha, putem observa că indicele de empatie este mult mai scăzut decât în cazurile generaţiilor anterioare. Totodată psihologul Lenke Iuhoş afirmă că autorităţile române ar trebui să acorde o mai mare importanţă atât bullying-ului din şcoli, cât şi bullying-ului de pe Internet, pentru protecţia drepturilor copilului. 
 
“Se impune introducerea unei discipline care să abordeze inteligenţa emoţională, deoarece copiii din ziua de azi reuşesc tot mai greu să-şi managerieze emoţiile, simţirile, reacţiile iar de cele mai multe ori acţionează conform sistemului de principii „cu drepturi”. Copiii pot fi învăţaţi, prin intermediul acestor cursuri, cum să-şi gestioneze mai bine emoţiile şi sentimentele şi cum să-şi canalizeze furia şi frustrarea în scopuri constructive, şi nu distructive. Totodată, bullying-ul este un comportament învăţat (nu ne naştem cu astfel de comportamente lipsite de empatie), care poate fi prevenită şi combătută, printr-o relaţie mult mai strânsă între şcoală-părinţi-copii-autorităţi”, conchide psihologul Lenke Iuhoş.