Autoamăgirea strategică în dezvoltarea motivațiilor umane sau „elefantul din creier”

03.07.2021
Autoamăgirea strategică în dezvoltarea motivațiilor umane sau „elefantul din creier”
Sursa foto: Shutterstock

Autoamăgirea este strategică, un șiretlic pe care creierul îl folosește pentru a lăsa o impresie bună, în timp ce ne purtăm urât. Kevin Simler și Robin Hanson, autorii cărții „Elefantul din creier. Motivațiile noastre ascunse din viața de zi cu zi”, își asumă cu umor, dar și cu o doză de realism, încă din primele pagini, ideea că au scris o carte complet nepopulară.

Dar exact acest ingredient îi asigură succesul, mai ales printre cititorii introspectivi, care își pun întrebări despre propriile motivații, despre modurile în care mintea justifică anumite comportamente și care se întreabă de ce oamenii acționează în felul în care o fac, uneori paradoxal, în situații care mai de care mai diferite.

Autoamăgirea, o metodă de a ne crea o imagine de sine pozitivă

Cei doi autori lansează o provocare: curajul de a pleca în căutarea propriului „elefant” și de-l privi onest în față.

De ce curaj și de ce onestitate? Pentru că, spun ei, acest elefant, pe cât este de mare și de evident, pe atât este de ocolit, de ascuns sau de cosmetizat de mintea conștientă, dintr-o dorință umană absolut justificată. Aceea a creării unei imagini de sine – sau a altora – pozitive, o construcție personală cu care ne este mai ușor să conviețuim, bazată pe valori sau justificări (întotdeauna) nobile și susținută prin decizii văzute ca altruiste.

Nimic mai fals, afirmă autorii. În epoca filtrelor aplicate cu o admirabilă meticulozitate peste orice expunere a propriei imagini fizice proiectate în lume de mulți dintre utilizatorii rețelelor sociale din întreaga lume, ei aduc prin această carte adevărate portrete de Dorian Gray, greu de ocolit cu privirea interioară.

Autoamăgirea și confruntarea cu „elefantul din creier”

„Elefantul din creier” nu este altceva decât o reflectare vie și brutală a adevărurilor care stau în spatele motivațiilor umane, intrinsec egoiste. Iar în procesul care se desfășoară de la formarea acestora și până la acțiunea observabilă în față semenilor, mintea umană reușește într-o clipă să construiască justificări mai plăcute egoului, astfel că oamenii trăiesc într-un proces de autoamăgire. Care are rolul de a face mai ușoară amăgirea celorlalți, tocmai pentru a ascunde aceste motivații.

Autoamăgirea este strategică, un șiretlic pe care creierul îl folosește pentru a lăsa o impresie bună, în timp ce ne purtăm urât. De înțeles, puțini oameni se grăbesc să mărturisească acest tip de duplicitate. Atâta vreme cât vom continua însă să mergem pe vârfuri în jurul acestui subiect, nu vom reuși să gândim limpede despre comportamentul uman.

Vom fi obligați să distorsionăm sau să negăm orice explicație care revine la motivele noastre ascunse. Aspectele‑cheie vor rămâne tabu, iar noi vom fi pentru totdeauna înșelați de propriile noastre gânduri și acțiuni.

Așadar, doar prin confruntarea cu elefantul putem să începem să vedem ce se întâmplă cu adevărat, afirmă autorii, care au construit cartea în două părți.

Perspective de înțelegere a acțiunilor și motivațiilor umane

Prima parte, „De ce ne ascundem motivele”, are ca obiectiv confruntarea directă și înțelegerea acestor motivații. Sau, altfel spus, semnificația elefantului „nu tocmai ușor de privit în față”.

Cei doi autori structurează diferite explicații ale comportamentelor umane și ale motivațiilor acestora mai puțin conștientizate în subcapitolele în care prezintă, bogat ilustrate prin exemple și diferite situații de viață, „Comportamentul animal”, „Competiția”, „Normele”, „Înșelătoria”, „Autoamăgirea” și „Justificarea contrafăcută”, cu rolul acestora în evoluția și adaptarea speciei umane.

Odată ce cititorii vor parcurge această expunere, a doua parte, „Motivele ascunse din viața cotidiană” nuanțează și analizează semnificațiile și funcțiile pe care le au „Limbajul corpului”, „Râsul”, „Conversația”, „Consumul”, „Arta”, „Caritatea”, „Educația”, „Medicina”, „Religia” și „Politica”, practic cele mai importante arii ale existenței noastre moderne.

Folosind inclusiv principii desprinse din psihanaliza freudiană despre gândurile refulate, conflictele intrapsihice și mecanismele de apărare, combinate cu teorii ale psihologiei evoluționiste, cei doi autori construiesc noi perspective de înțelegere a acțiunilor și motivațiilor umane, diferite de cele cu care cititorii ar fi deja obișnuiți.

Și, nu în ultimul rând, dincolo de explicații, cartea este „un apel la interacțiuni mai reflexive cu semenii noștri care se autoamăgesc ca și noi, un impuls pentru a ieși în afara propriilor noastre minți intrigante” și de a descoperi nu doar realitatea personală, ci și pe a celorlalți, contribuind astfel la o mai bună și profundă colaborare interumană, ceea ce ne definește ca specie.

Recomandare video
Tensiune crescută în sarcină: ce e de făcut explică dr. Ingrid Gheorghe, Sanador