Dan Cruceru, 6 sfaturi de vacanţă învăţate pe propria-i piele

Cel mai cool tătic din showbizul românesc şi soţia sa s-au intors de curând dintr-o vacanţă de nouă zile petrecuta în nordul Spaniei. S-au bucurat de frumuseţile locurilor, însă au învăţat cea mai mare lecţie: să nu mai plece prea curând fără micuţa Sophia.
Dan Cruceru, 6 sfaturi de vacanţă învăţate pe propria-i piele

Cel mai cool tătic din showbizul românesc şi soţia sa s-au intors de curând dintr-o vacanţă de nouă zile petrecuta în nordul Spaniei. S-au bucurat de frumuseţile locurilor, însă au învăţat cea mai mare lecţie: să nu mai plece prea curând fără micuţa Sophia.

“Am fugit de copil timp de nouă zile. Credeam  că va fi o vacanţă de genul: noi doi, bot în bot, îndrăgostiţi şi fără griji, fără cea mai mare grijă. A fost pentru prima oară când am fugit de copil atât de mult timp. Şi da, a fost o experienţă unică. Am decis să o lăsăm UNICĂ, adică nu o vom repeta. Pentru că nu merge, domnule, fără plod într-o vacanţă foarte lungă. Oricât de obosit ai fi de meseria de părinte, te ia un dor prea mare după atâtea zile şi vrei să te întorci spăşit la treaba asta. Ce am învăţat pe propria piele din vacanţa asta? Sunt câteva lucruri pe care vi le spun mai jos şi vouă, astfel încât să nu repetaţi greşelile noastre.”

1. Nu vă luaţi „La revedere”!

Asta este partea cea mai nasoală şi nu vreţi să începeţi o vacanţă mult aşteptată cu stângul. Dacă îi spuneţi copilului că plecaţi în excursie fără el, va fi jale mare. Îmbrăţişări, lacrimi, vaiete. NU trebuie să faceţi asta! Noi i-am spus că plecăm la serviciu şi a fost în regulă. Nu i-am spus nicio secundă că vom fi plecaţi mai multe zile. Mai există varianta să plecaţi de acasă atunci când copilul a adormit deja sau e, la rândul lui, plecat pe undeva.

Dacă vă imaginaţi că o discuţie de „pregătire” a lui, în care îi explicaţi ce urmează să faceţi, va fi benefică, vă înşelaţi amarnic!

SFATUL MEU: nu discutaţi nimic cu el înainte!

2. E fain să fugi de copil, până ajungi la destinaţie!

Nu puteţi să vă imaginaţi entuziasmul unui cuplu care n-a mai fugit în lume de mult timp! Ne-am făcut poze în aeroport, ne-am pupat tot drumul, am râs cu gura până la urechi. Când am ajuns la destinaţie, au început întrebările: „Oare o fi bine copilul?”, „Oare a mâncat?”, „Oare a răcit?” etc, multe, multe. Şi uite aşa apare primul telefon dat acasă. Şi îl auzi cum se smiorcăie, deja, că îi este dor de tine. Şi pe tine te afectează.

SFATUL MEU: Când ajungeţi la destinaţie, daţi un singur SMS: „Am ajuns cu bine, voi cum sunteţi?”. Şi veţi primi confirmarea că totul e în regulă.

3. Reduceţi pe cât posibil conversaţiile telefonice cu copilul

La acest capitol, noi am greşit teribil. V-am povestit cum i-am dat un mini telefon să ne poată suna când vrea. Ne-a omorât cu apelurile în prima zi. Mai ales seara, înainte de culcare, ne-a terminat. Bocete maxime! Noi eram răvăşiţi, iar bunica nu reuşea să o adoarmă de atâtea plânsete. A doua zi, telefonul a rămas fără baterie şi dus a fost. Şi a fost mult mai bine aşa.

SFATUL MEU: Cel mult o conversaţie pe zi cu copilul.

4. Sunteţi la serviciu pentru că aveţi un şef rău!

Dacă tot i-aţi spus copilului că aţi plecat la serviciu, păi ţineţi-o tot aşa. Să nu cumva să-i spuneţi adevărul!!! E mai bine pentru toată lumea să o ţineţi langa cu minciuna asta. Creaţi şi un personaj negativ, şeful cel rău, pe care să daţi vina. El e cel pe care îl va blama toată lumea, inclusiv copilul. Dacă de-a lungul timpului, i-aţi mai explicat întârzierile voastre astfel, va merge şi de data asta. N-ai ce face, când şeful te pune la muncă! Trebuie să rămâi la serviciu!

5. Deşi aţi plecat doi, tot timpul veţi fi trei!

Chestia asta nu veţi avea cum să o schimbaţi. N-aţi mai plecat fără copil, sunteţi părinţi dedicaţi, petreceţi mult timp cu cel mic. Nu veţi putea, pur şi simplu, să ştergeţi cu buretele istoria cu cel mic. Nu există „RESET” şi „INSTAL” soft nou.
Aşa că, peste tot pe unde veţi merge, veţi face comparaţii cu viaţa de acasă. „Uite, ce fain s-ar fi distrat copilul în locul ăsta!” sau „Cred că i-ar fi plăcut şi ei pe plaja asta!” şi lista comparaţiilor poate continua la nesfârşit.

SFATUL MEU: Bucuraţi-vă de fiecare loc nou descoperit, de fiecare distracţie care vă iese în cale. Luaţi-le aşa cum sunt şi faceţi cât mai puţine comparaţii cu viaţa de acasă.

6. Ce-i prea mult strică!

După experienţa asta, cred cu tărie că nu trebuie să pleci într-o vacanţă lungă fără copil. Sunt pentru escapade, dar nu pentru vacanţe prelungite. Trei-patru zile sunt suficiente pentru relaxare, pentru a-ţi clăti creierii, pentru a-ţi încărca bateriile. În cel mai bun caz,dacă visai enorm la vacanţa asta, poţi rezista şapte zile. Mai mult de atât, nu merge. În zilele rămase până la întoarcere, nu mai vezi în faţa ochilor decât chipul supărat al copilului. Treci pe lângă toate atracţiile, fără să-ţi mai pese, le bagi pe toate la capitolul „Diverse” şi nu te mai interesează nimic. Eşti cu gândul doar la copil.