Anxietatea de a fi părinte, mai mare la cei din familii disfuncționale

Anxietatea de a fi părinte este destul de întâlnită la cei care se află la primul copil. Dar, spun specialiștii, mai ales la aceia care provin din familii disfuncționale în care nu au fost iubiți, validați, văzuți. Tocmai de aceea, psihologii spun la unison că un părinte căruia nu i s-a dezvoltat correct stima de sine și propria valorizare poate fi mai anxios cu proprii lui copii!

A fi părinte este o experiență intensă, emoțională și, pentru majoritatea oamenilor reprezintă o conglomerație de stări: bucurie și nenumărate temeri: dacă nu știm cum să ne purtăm și afectăm emoțional copilul (mai ales acum cu multitudinea de teorii de parenting), dacă nu vom reuși să ne ridicăm la nivelul așteptărilor, dacă nu îl vom putea iubi pe cel mic așa cum merită, dacă nu voi fi un părinte bun?

Este important să știm că aceste temeri pot veni din propria noastră copilărie car ar putea fi una în care am trăit într-un mediu abuziv sau neglijent. Și să avem aceste temeri pentru că noi înșine nu ne simțim îndeajuns de buni pentru a fi părinți. Deși mulți dintre cei care au copilărit în astfel de familii disfuncționale își doresc copii mai ale pentru că, spun specialiștii, își doresc să repare relația cu părintele intruziv/abuziv/perfecționist. Sau să parenteze acel copil așa cum ar fi vrut ei să fie parentați. Deci e important de reținut că adulții care provin din familii în care copilăria a fost abuzivă sau neglijentă sunt mai predispuși să se considere că nu sunt îndeajuns de buni pentru copilul lor. și experimentează destul de puternic anxietetatea de a fi părinte. Deci, chiar și atunci când fac o treabă bună, aceste persoane ajung să se îndoiască de abilitățile lor de părinți.

Recomandări

(P) Fără plâns, încă din prima lună. Secretul? Suzete pentru bebeluși, bine alese

Constipația la copii: trucuri care te scapă de vizita la medic

Trist, nu-i așa, cum cruzimea proiectată asupra ta încearcă să-ți limiteze orice plăceri de care poți beneficia de pe urma acestui minunat rol de părinte? Este important să știm că, deși poate doar un număr mic de copii sunt maltratați în mod activ, foarte mulți oameni ajung să constate la vârsta adultă că nu au primit afecțiunea, grija, validarea și iubirea de care aveau nevoie în copilărie, ceea ce nu a făcut decât să le creeze incertitudini și o stimă de sine scăzută.

Dacă și tu ești un părinte care se luptă cu aceste temeri (te crezi insuficient; consideri că nu faci nimic bine), dacă experimentezi și tu anxietatea de a fi părinte, specialiștii te îndrumă să faci următorul lucru: Strânge-ți bebelușul în brațe și spune-i toate speranțele și visele tale pentru el sau ea, precum și temerile și preocupările tale. Acest gest sincer de dragoste va deveni „manualul tău de instrucțiuni” în domeniul parentingului. Nu trebuie să știi întotdeauna ce să faci. Cărțile te pot sfătui în legătură cu nutriția, dar iubirea pe care îți  dai voie să o simți va fi primul tău ghid. Desigur, vei avea nevoie de mult mai mult, dar dacă inima ta este sinceră și dacă îmbraci o doză sănătoasă de curiozitate cu privire la dezvoltarea celui mic, copilul tău este cel care te va conduce pe cea mai bună cale către a deveni părintele ideal potrivit celui căruia i-ai dat viață.

Cu toții avem îndoielile noastre cu privire la statutul de părinte și este perfect normal, însă, adu-ți aminte că sinceritatea și iubirea, calmul și respectul vor fi întotdeauna „așii din mânecă” de care vei avea nevoie, pentru a ajunge acolo unde îți dorești și acolo unde are nevoie copilul tău să fii: mereu alături de el, mereu sprijinindu-l!