Resveratrolul: beneficii şi mituri

Află ce este resveratrolul, în ce alimente îl găseşti, ce efecte benefice ar putea avea şi ce spun studiile despre această substanţă.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Resveratrolul: beneficii şi mituri

„Vindecă diabetul, cancerul şi negii, previne bolile de inimă şi accidentul vascular, arde grăsimile într-un timp-record” – deja vi s-a luat de astfel de vorbe aruncate cu lejeritate în spaţiul online? Nici nu e de mirare. În prezent, mai toate produsele care nu conţin carne sau zahăr şi nu au termen de valabilitate câteva luni sau chiar câţiva ani – cum sunt legumele, fructele, cerealele integrale etc. – sunt promovate ca „superalimente” care „dreg” orice boală, fără ca măcar să mai fie nevoie să mai trecem pe la medic.

Nu e un lucru neapărat rău să aducem la lumină beneficiile alimentelor sănătoase, dar parcă acestea sunt mult prea „pompate” şi unii oameni au tendinţa să creadă că orice boală poate fi acum prevenită sau vindecată doar mâncând 10 kilograme de struguri pe zi. Acesta este şi cazul resveratrolului, despre care în ultimii ani s-au scris vrute şi nevrute şi care, dacă ar fi fost adevărate, ar fi lăsat spitalele fără pacienţi.

E adevărat, studiile ne induc ideea că această substanţă din coaja şi seminţele strugurilor negri, denumită pompos „paradoxul francez”, ar putea avea efecte benefice asupra sănătăţii noastre, dar până la a afirma fără echivoc că este un leac bun la toate mai e cale lungă.

În acest articol vei afla ce este resveratrolul, în ce alimente se găseşte, ce presupuse beneficii are şi ce date concrete avem la momentul actual în privinţa acestei substanţe.

Ce este resveratrolul şi în ce alimente îl găseşti

Resveratrolul este o substanţă cu efect antioxidant, care se găseşte în principal în coaja şi seminţele strugurilor negri, dar şi în mere, prune, fructele de pădure (afine, zmeură, mure, coacăze etc.) sau în alune.

 

Alte surse de resveratrol, dar mai puţin cunoscute publicului larg, sunt plantele toxice din specia Veratrum, ale căror frunze sunt folosite în medicina tradiţională asiatică pentru tratarea hipertensiunii, şi cele din specia Polygonum, a căror rădăcină este folosită de populaţia chineză şi japoneză în tratamentul bolilor cardiovasculare şi al infecţiilor urinare.

Trebuie spus însă că resveratrolul regăsit în aceste surse este în cantităţi infime, în comparaţie cu cele folosite în cadrul studiilor realizate în mare parte pe animale de laborator sau in vitro. Aceste cercetări efectuate în ultimii ani au arătat că există, într-adevăr, potenţiale efecte benefice asupra inimii şi în ceea ce priveşte prevenirea cancerului, dar doza de resveratrol folosită în cadrul acestor studii a fost cu mult peste ceea ce putem considera normal. Cercetătorul David Sinclair spune pentru sciencebasedmedicine.org că, „în testele de laborator, s-a observat o creştere cu 15% a speranţei de viaţă la şoarecii care au primit 5 grame de resveratrol zilnic, dar puţini oameni ştiu că aceste 5 grame înseamnă de fapt aproximativ 80 de pastile cu resveratrol”.

Mai mult decât atât, o companie care produce suplimente susţine că un produs numit Vinotrol ar conţine o concentraţie de 50 de miligrame de resveratrol într-o singură capsulă, adică echivalentul a 8 litri de vin Pinot Noir. Însă, după cum bine ştim, piaţa suplimentelor alimentare nu este reglementată „la sânge”, iar FDA, adică autoritatea naţională americană care aprobă sau nu comercializarea unui supliment sau medicament, nu şi-a dat avizul pe un asemenea produs, ceea ce ridică multe semne de întrebare.

De ce este numit resveratrolul „paradoxul francez”

Speranţele umanităţii în această substanţă-minune derivă din denumirea dată de un grup de epidemiologi în 1981 – „paradoxul francez” –, care au observat o incidenţă mai redusă a mortalităţii prin boli coronariene a francezilor, în ciuda dietei specifice, bogată în grăsimi saturate (nicio masă fără unt la francezi!), şi a obiceiului lor nociv de a fuma.

Aceşti savanţi au pus sănătatea brici a francezilor pe seama consumului moderat de vin roşu, de unde şi denumirea de „paradoxul francez”. Tot ei au concluzionat că resveratrolul din vinul roşu poate inhiba dezvoltarea tumorilor, protejează celulele nervoase şi hepatice, previne diabetul şi poate chiar să prelungească viaţa.

De atunci şi până acum, studiile nu au făcut decât să confirme aceste teorii, într-o mai mică sau mai mare măsură, în funcţie de „cerere” şi de cel care a sponsorizat cercetarea. Dar, din nou, trebuie amintit că majoritatea acestor studii nu au fost efectuate pe subiecţi umani şi pe eşantioane reprezentative. Unul dintre motive ar putea fi faptul că încă nu s-a stabilit cu certitudine o doză considerată atât sigură, cât şi eficientă pentru oameni.

Beneficiile resveratrolului, sub lupă

Potrivit unui raport complex publicat pe academic.oup.com, intitulat „How much wine do you have to drink to stay healthy”(trad. – cât vin trebuie să bei ca să fii sănătos), beneficiile resveratrolului sunt deocamdată controversate. Chiar dacă există dovezi ce indică spre o ameliorare a anumitor afecţiuni, nu se poate spune cu certitudine că o anumită doză de resveratrol administrată zilnic chiar are efectele observate în cadrul studiilor. Iar asta întăreşte afirmaţia de la începutul articolului, şi anume moderaţia, atât în ceea ce priveşte consumul anumitor alimente sau suplimente, cât şi cumpănirea informaţiilor primite de-a gata.

Iată ce efecte a avut resveratrolul în studiile realizate până în prezent:

Resveratrolul şi bolile de inimă 

Insuficienţa cardiacă, hipertensiunea şi hipertrofia cardiacă sunt câteva dintre afecţiunile care pot fi ameliorate cu ajutorul suplimentelor cu resveratrol. Acest lucru este posibil datorită acţiunii antioxidante a resveratrolului.

Resveratrolul şi cancerul de sân

La acest capitol, beneficiile resveratrolului sunt destul de controversate. Un studiu a arătat că suplimentele cu resveratrol au redus riscul de cancer de sân, în vreme ce altul, din contră, a pus pe seama acestei substanţe dezvoltarea tumorilor. Pentru că ambele studii au fost realizate pe eşantioane mici, de 40 de persoane, rezultatele nu pot fi considerate valide, fie ele negative sau pozitive, aşa că aşteptăm pe viitor noi cercetări pe această temă.

Resveratrolul şi osteoporoza

Potrivit unui studiu publicat în 2915 în revista PubMed, dozele de resveratrol a câte 1 gram pe zi, administrate unui grup de 74 de subiecţi umani, pe o perioadă de 16 săptămâni, au reuşit să stimuleze dezvoltarea şi mineralizarea celulelor osoase, scăzând astfel riscul de osteoporoză.

Resveratrolul şi diabetul

În studiile realizate pe animale de laborator, dozele de resveratrol au avut ca efect protejarea celulelor pancreatice, iar în cazul celor realizate pe oameni s-a descoperit că pot îmbunătăţi homeostaza, reduc rezistenţa la insulină şi riscul de boli metabolice, cum este diabetul de tip 2.

Resveratrolul şi bolile renale

Studii independente au arătat că resveratrolul administrat în cantităţi mari poate reduce fibroza renală, atenuează efectele toxice ale medicamentelor şi reduce stresul oxidativ la nivel celular. De asemenea, s-a demonstrat că resveratrolul are capacitatea de a potenţa acţiunea vitaminei D, care este esenţială pentru sănătate.

Resveratrolul şi vederea

Efecte benefice au fost raportate şi în ceea ce priveşte vederea. Potrivit unor studii realizate în 2014 şi 2015, testele in vitro au indicat o oarecare protecţie oferită de resveratrol ţesuturilor corneene, ceea ce poate sugera un posibil efect pozitiv la nivelul ochilor. Cercetările pe şoareci de laborator au arătat că resveratrolul a redus riscul de apariţie a cataractei şi a neuropatiei diabetice, afecţiune care constă în degradarea treptată a celulelor nervoase, ca urmare a fluctuaţiilor glicemice.

Resveratrolul şi fertilitatea

Resveratrolul şi-a dovedit efectele benefice şi asupra sistemului reproducător, cel puţin în studiile realizate pe animale de laborator. Astfel, s-a descoperit că resveratrolul poate regla activitatea hormonală, în special nivelul de hormoni androgeni, poate creşte rezerva ovariană şi îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, inclusive la nivelul penisului, ameliorând astfel disfuncţiile erectile. Recent, s-a descoperit că resveratrolul poate influenţa în mod pozitiv şi spermatogeneza, adică procesul de formare a spermatozoizilor.

Resveratrolul şi plămânii

În ceea ce priveşte sănătatea plămânilor, resveratrolul poate inhiba anumite proteine care favorizează apariţia inflamaţiilor la nivelul alveolelor pulmonare. Acest efect benefic a fost observat în cadrul unui studiu pe şoareci de laborator, care au înregistrat o încetinire în evoluţie a celulelor canceroase prezente la nivelul plămânilor.

Resveratrolul şi creierul

Resveratrolul ar putea avea şi efecte neuroprotective. Cercetările sugerează că resveratrolul în doze mari poate preveni degradarea celulelor cerebrale, îmbunătăţeşte funcţia cognitivă şi abilitatea de orientare în spaţiu, dar şi memoria. De asemenea, este posibil ca resveratrolul să aibă un cuvânt de spus şi în ceea ce priveşte depresia, ca urmare a efectului său reglator la nivel hormonal.

Resveratrolul şi bolile ficatului

Nu în cele din urmă, resveratrolul poate avea efecte benefice şi asupra celulelor hepatice. În urma experimentelor s-a descoperit că acesta previne acumularea grăsimilor în ficat şi evoluţia steatozei nonalcoolice, ca urmare a proprietăţilor sale antiinflamatorii şi antioxidante.

Acum, având în vedere că toate aceste studii se bazează pe doze foarte mari de resveratrol, care nu se regăsesc într-un pahar cu vin roşu, aşa cum fals se creează impresia, este lesne de înţeles că efectele benefice vor întârzia să apară. Şi pentru că dozele recomandate de resveratrol pentru subiecţii umani sunt stabilite momentan în raport cu descoperirile făcute pe animale de laborator, din nou, nu putem spune cu certitudine că acestea sunt optime sau eficiente. Beneficiile resveratrolului sună bine, dar încă sunt controversate, ca urmare a lipsei studiilor clinice complete, realizate pe eşantioane mari de oameni. Prin urmare, suplimentele cu resveratrol sunt momentan un (aproape) panaceu demonstrat doar în cazul şoarecilor de laborator.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”