Prof. Dr. Corin Badiu, endocrinolog: ” Doar 5% dintre persoane au dereglări de greutate din cauza tiroidei”

Multe persoane cu probleme de greutate dau vina pe glanda tiroidă, însă doar în 5 dintre cazuri este adevărat. Cum se diagnostichează corect tiroida bolnavă?
  • Publicat:
Prof. Dr. Corin Badiu, endocrinolog: ” Doar 5% dintre persoane au dereglări de greutate din cauza tiroidei”
Prof. Dr. Corin Badiu, endocrinolog: ” Doar 5% dintre persoane au dereglări de greutate din cauza tiroidei”, foto Pr

”Am probleme cu glanda, de asta m-am îngrăşat aşa” – cu siguranţă aţi auzit măcar o singură dată până acum această declaraţie. Ei bine, se pare că kilogramele în plus sau un minus doar în rare cazuri sunt cauzate de dereglările glandei tiroide. Prof. dr. Corin Badiu, preşedintele Societăţii Române de Psihoneuroendocrinologie, membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale vine cu amănunte preţioase pe acest subiect şi ne indică testele şi analizele pentru verificarea tiroidei.

CSÎD: Ce procent dintre oamenii care au dereglări de greutate au probleme din cauza tiroidei?
Prof. Dr. Corin Badiu:
Majoritatea celor care au probleme de greutate nu le au din cauza tiroidei, ci din cauza unor aspecte ale stilului de viaţă – ce mănâncă, mai ales când mănâncă – şi deci procentul legat efectiv de tiroidă cred că este de sub 5%.
CSÎD: Cât de des ar trebui să ajungem la un control endocrinologic în funcţie de vârstă?
Prof. Dr. Corin Badiu:
Ar fi util măcar o dată la 2 ani. Medicul endocrinolog merită consultat în câteva circumstanţe: atunci când o tânără vrea să rămână însărcinată sau când vrea să afle despre potenţialul ei fertil; apoi orice persoană care depăşeşte vârsta de 60 de ani trebuie să facă evaluări o dată pe an.

Teste şi analize la medicul endocrinolog

CSÎD: Ce teste si analize se recomanda la medicul endocrinolog?
Prof. Dr. Corin Badiu:
Ne interesează două aspecte: unul este funcţional – cum merge tiroida şi aici avem câteva analize de sânge: hormonul de stimulare a tiroidei (TSH), nivelul de hormoni tiroidieni liberi, tiroxina liberă (fT4), triiodotironina (T3), care este concentraţia de anticorpi legată de tiroida, adică ATPO şi anticorpii de stimulare TRAb. Toate acestea ajută la o documentare a profilului funcţional al tiroidei – cum merge. Separat e cum arată tiroida. Se vede foarte bine la ecografie; prin aceasta vedem nu numai cum arată tiroida adică dacă apar noduli, calcificări, zone de hipoecogenitate ci şi cum arată vecinătatea tiroidei, adenopatiile laterocervicale, glandele paratiroide, acestea sunt aspecte evidenţiate de ecografie. Dacă folosim abilităţile doctorilor care ştiu să facă bine ecografie şi aparatele performante, putem ajunge la surpriza ca, din 10 pacienţi, numai 3 să aibă tiroida sănătoasă. Ceilalţi 7 au diverse modificări ale structurii tiroidei. E o chestiune de bilanţ anatomic. Dar asta nu înseamnă neapărat că cele 7 persoane au boli tiroidiene.

Nodulii tiroidei trebuie monitorizaţi ecografic

CSÎD: Ce facem însă cu nodulii tiroidei?
Prof. Dr. Corin Badiu:
Nu trebuie să ne considerăm bolnavi de tiroidă dacă avem, de exemplu, un nodul mic, de 5-7 mm. Are însă importanţă mult mai mare urmărirea progresiei acestui nodul de-a lungul timpului. Nu de la o săptămână la alta. Tiroida este un sistem cu o inerţie foarte mare. Nu se schimbă nimic semnificativ de la o zi la alta. Se schimbă însă la interval de 6 luni şi dacă un nodul progresează de la 5 mm şi ajunge 2 centimetri în decurs de 6 luni, înseamnă că este un nodul cu potenţial agresiv biologic. O celulă tiroidiană se înmulţeşte o dată la opt ani. Deci dacă socotim ecografii făcute însă la acelaşi doctor şi de preferinţă pe acelaşi aparat, progresia nodurilor reprezintă un argument pentru a face investigaţii amănunţite.
CSÎD: Bolile endocrinologice se pot transmite genetic?
Prof. Dr. Corin Badiu:
Mai ales afecţiunile tiroidiene autoimune sunt transmise genetic, ceea ce înseamnă că atunci când o rudă de gradul I suferă de afecţiuni   bnm,/4/9a tiroidiene autoimune trebuie să acordăm mai multă atenţie analizelor endocrinologice şi să mergem la medic mai des decât am face-o dacă nu am avea acest factor de risc.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Mădălina Drăgoi - Editor
 Senior Editor si Fashion Stylist Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy. Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru ...
citește mai mult
Disfuncţia erectilă: 6 cauze
Disfuncţia erectilă: 6 cauze
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”