Ingrediente controversate: bisfenol A şi triclosan

Am întrebat deja cu toţii, cel puţin o dată, extrem de supăraţi, "şi noi ce mai m`ncăm?!", după nenumăratele studii care ne anunţau că anumite alimente sau, mai precis, substanţele din ele, ne pot face rău. Discuţiile se extind, însă, spre produsele pe care le folosim zi de zi în casele noastre. Bisfenolul şi triclosanul sunt pe lista cam gri a ultimelor cercetări.
Ingrediente controversate: bisfenol A şi triclosan

Am întrebat deja cu toţii, cel puţin o dată, extrem de supăraţi, „şi noi ce mai mâncăm?!”, după nenumăratele studii care ne anunţau că anumite alimente sau, mai precis, substanţele din ele, ne pot face rău.

Discuţiile se extind, însă, spre produsele pe care le folosim zi de zi în casele noastre.

Bisfenolul şi triclosanul sunt pe lista cam gri a ultimelor cercetări.

Bisfenolul, sub acuzaţie

De bisfenolul A, un compus chimic utilizat în fabricarea plasticului de uz alimentar, sigur aţi mai auzit. Bisfenolul este utilizat, de pildă, pentru fabricarea biberoanelor, amalgamelor dentare, recipientelor reîncărcabile pentru apă, recipientelor din plastic pentru băuturi, ambalajelor alimentare sau CD-urilor. El face posibilă, practic, întărirea plasticului. Dar face posibilă şi creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni medicale, susţin experţii.

Bisfenolul A este suspectat de o creştere a riscurilor de pubertate precoce la femei, de cancer de prostată sau sân şi de anomalii de reproducere. Asemenea efecte au fost observate la cobai, în teste de laborator.

Însă, reprezentanţii industriei chimice apreciază că aceste temeri cu privire la om nu sunt întemeiate în mod ştiinţific. Întemeiate sau nu, ţările Uniunii Europene au hotărât să interzică, din primăvara lui 2011, producţia, iar ulterior comercializarea, în Europa, a biberoanelor din plastic care conţin bisfenol. Comisarii europeni au spus răspicat că „bisfenolul A ar putea avea un efect asupra dezvoltării (corpului uman), reacţiei sistemului imunitar sau dezvoltarea unor tumori”.

Bisfenolul A este, de asemenea, interzis în Canada, Australia şi mai multe state americane. Dacă tot am ajuns în SUA, aflaţi că un studiu de acolo anunţa anul trecut că femeile care au un nivel ridicat de bisfenol A în sânge prezintă cu 80% mai multe riscuri de a suferi un avort spontan. Cercetătorii de la Universitatea Stanford din California, cei care au făcut descoperirea, precizau că bisfenolul A se găseşte în recipientele de plastic, dar şi în bonuri de casă şi ochelari de soare. Ei spun că femeile însărcinate ar trebui să evite încălzirea alimentelor în recipiente de plastic şi chiar contactul cu bonuri de casă, imprimate cu tuş ce conţine BPA.

Triclosanul, în vizor

Mai nou, am primit veşti nu tocmai liniştitoare legate de un ingredient folosit la fabricarea săpunului, a pastei de dinţi, a planşelor pentru tăiat legume şi a jucăriilor, asociat cu dereglările hormonale şi riscul apariţie a unor tipuri de cancer. Triclosan se numeşte şi a fost învinuit în urma unor teste şi studii realizate pe animale.

Un studiu realizat de Caren Helbing, de la Universitatea Victoria din Canada, a evidenţiat faptul că mormolocii expuşi la triclosan s-au transformat în broaşte subdezvoltate şi cu membre malformate. Organismele cu rol de regulator pe piaţa bunurilor de larg consum din Statele Unite verifică în această perioadă dacă folosirea triclosanului reprezintă o practică sigură pentru sănătatea publică.
În 2010, Uniunea Europeană a interzis folosirea triclosanului în materiale care intră în contact cu alimentele şi produsele alimentare.