Cum te afectează COVID-19 dacă ai avut o formă severă a bolii. Efectele negative pe termen lung sunt extrem de grave

Pacienţii recuperaţi nu pot fi consideraţi complet vindecaţi odată cu eliminarea infecţiei, deoarece virusul provoacă ravagii asupra organelor, cu consecinţe încă necunoscute.
  • Publicat:
Cum te afectează COVID-19 dacă ai avut o formă severă a bolii. Efectele negative pe termen lung sunt extrem de grave

Medicii şi cercetătorii din toată lumea caută neîncetat să găsească un medicament sau o terapie care să vindece bolnavii de COVID-19 în stare gravă, în acest sens fiind în desfăşurare numeroase studii.

Din ce ştim până la acest moment, boala afectează funcţia pulmonară şi creierul, dar prea puţine se ştiu despre efectele pe termen lung asupra bolnavilor recuperaţi.

Având în vedere că noul coronavirus se află printre noi de la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, sau cel puţin aşa sugerează datele autorităţilor, până şi primii pacienţi infectaţi se află încă în faza de recuperare şi nu se pot trage concluzii definitive.

Însă un studiu recent al cercetătorilor din China oferă o mică speranţă în ceea ce priveşte acest aspect. Prin analiza markerilor biologici ai pacienţilor aflaţi anterior în stare severă, dar recuperaţi ulterior, experţii au descoperit că aceştia prezintă leziuni de origine necunoscută la nivelul ficatului, precum şi la nivelul plămânilor sau inimii.

Astfel, spun aceştia, pacienţii recuperaţi nu pot fi consideraţi complet vindecaţi odată cu eliminarea infecţiei, deoarece virusul provoacă ravagii asupra organelor, cu consecinţe încă necunoscute.

Probabil vor fi necesari câţiva ani pentru a înţelege pe deplin impactul COVID-19 asupra sănătăţii pacienţilor trecuţi prin infecţie, dar iată ce ştim până la acest moment.

COVID-19 cauzează inflamaţii ce pot duce la lezarea organelor

Pentru a înţelege impactul COVID-19 asupra corpului, este important să aruncăm o privire peste efectele imediate ale bolii. Concret, ce se ştie în prezent este că organismul, odată expus infecţiei cu virusul SARS-CoV-2, determină un răspuns imun exagerat care duce la apariţia inflamaţiilor.

Aceste inflamaţii se pot localiza în organe vitale, precum plămâni, rinichi şi inimă, potrivit dr. Khalilah Gates, medic pneumolog şi profesor la Catedra de Pneumologie din cadrul Universităţii Northwestern.

„Prin urmare, odată survenite aceste leziuni, ele nu pot fi vindecate peste noapte, ci este nevoie de un anumit timp. În cazul plămânilor, recuperarea este mai grea şi poate duce în timp la fibroză pulmonară, care are un impact semnificativ asupra capacităţii pulmonare totale”, adaugă medicul.

Iar această deteriorare a funcţiei pulmonare se poate traduce în dificultăţi respiratorii mai uşoare sau severe, care pot necesita inclusiv terapie suportivă cu oxigen.

De asemenea, COVID-19 poate duce la inflamaţii localizate în zona inimii, care pot creşte riscul de formare a cheagurilor de sânge, un factor de risc major implicat în apariţia infarctului, embolismului pulmonar sau accidentului vascular cerebral.

Dr. Len Horovitz, medic pneumolog la Spitalul Lenox Hill din New York, se aşteaptă ca unii bolnavi COVID-19 recuperaţi au putea dezvolta ulterior aritmie cardiacă, insuficienţă cardiacă, miocardită sau pericardită, în funcţie de severitatea simptomelor experimentate pe durata infecţiei cu noul coroanvirus.

„Cel mai probabil, persoanele care au forme uşoare de COVID-19 nu se vor confrunta cu astfel de probleme. Riscul cel mai mare este la cei care au fost în stare gravă şi au avut nevoie de ventilaţie mecanică”, spune medicul.

Disfuncţii cognitive şi tulburări de echilibru 

Alte efecte negative pe termen lung ale COVID-19 în cazul pacienţilor recuperaţi care au avut o formă severă a bolii pot fi tulburările de memorie, de învăţare, de relaţionare, precum şi disfuncţiile motorii, care pot persista de la câteva luni până la câţiva ani.

Din cauza statului prelungit la pat, musculatura pacientului este diminuată şi există riscul să dezvolte tulburări de echilibru şi la mers, spun specialiştii.

Un studiu realizat de savanţii de la Universitatea Johns Hopkins a arătat că rezistenţa musculară scade drastic dacă o persoană este nevoită să stea la pat, nemişcată, mai multe zile. Iar problemele apar cu precădere în cazul vârstnicilor, care au oasele fragile şi pot risca să cadă şi să dezvolte fracturi de şold sau de genunchi.  

Ce efecte pe termen lung au avut SARS şi MERS asupra plămânilor

Infecţia cu MERS şi cea cu SARS din anii trecuţi ne pot oferi o posibilă imagine a efectelor negative survenite după vindecare, deoarece sunt infecţii respiratorii similare COVID-19.

Una dintre complicaţiile severe ale COVID-19 este ARDS, adică sindromul respirator acut sever, care impune necesitatea ventilării artificiale a pacientului. Însă acest sindrom nu este cauzat exclusiv de infecţia cu noul coronavirus, ci şi de alte infecţii, precum pneumonia, gripa sau sepsisul.

Studii realizate în trecut au arătat că acest sindrom poate reduce calitatea vieţii pacientului aşa-zis recuperat, îi limitează acestuia capacitatea de efort şi poate avea inclusiv efecte neurologice.

Un studiu care a constat în monitorizarea, timp de 15 ani, a stării de sănătate a pacienţilor cu SARS care s-au recuperat a arătat că aproape o treime dintre ei au dezvoltat probleme pulmonare la câţiva ani de la infecţie, dar la finalul studiului aceste efecte dispăruseră.

O descoperire similară a fost făcută şi în cazul MERS: aproape o treime din pacienţii recuperaţi au dezvoltat fibroză pulmonară.

Cert este însă că vor trece ani până când vom şti efectele COVID-19 asupra sănătăţii. Consecinţele infecţiei cu noul subtip de coronavirus nu vor fi de deplin cunoscute decât în momentul în care se vor fi făcut numeroase studii şi monitorizări clinice, pe eşantioane mari de persoane vindecate de COVID-19.

Cercetătorii vor fi nevoiţi să observe orice modificare la nivelul plămânilor, al inimii şi al altor organe vitale ale pacienţilor recuperaţi, pentru a vedea dacă organismul se poate recupera integral sau, din contră, vor exista efecte negative pe termen lung.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”