Cofeina: bună sau rea pentru creier?

Fără dubii, suntem o naţiune de împătimiţi ai cofeinei, iar această substanţă psihoactivă ne afectează profund creierele. Cel puţin 80% dintre adulţii din ţările occidentale consumă cofeină în cantităţi suficient de mari pentru a le afecta funcţionarea creierului, spun experţii.
Cofeina: bună sau rea pentru creier?

Fără dubii, suntem o naţiune de împătimiţi ai cofeinei, iar această substanţă psihoactivă ne afectează profund creierele.

Cel puţin 80% dintre adulţii din ţările occidentale consumă cofeină în cantităţi suficient de mari pentru a le afecta funcţionarea creierului, spun experţii.

Ca să nu mai vorbim de milioanele de copii care beau în mod obişnuit băuturi răcoritoare care conţin cofeină.

Marea întrebare: este cofeina bună sau rea pentru creier?

Totul depinde de cum reacţionează creierul tău la cofeină. Cei mai mulţi oameni se simt mai veseli şi mai vioi, mai limpezi la minte şi mai concentraţi, mai energici şi mai productivi, chiar euforici, după o doză de cofeină.

Alţii, devin iritabili, anxioşi, capătă dureri de cap sau chiar riscă atacuri de panică după ce beau o ceaşcă de cafea. Este o chestiune de individualitate biologică moştenită. Este de asemenea adevărat că majoritatea oamenilor care consumă cofeină regulat tind să devină uşor dependenţi, inclusiv copiii.

Într-un fel, cofeina are unele dintre însuşirile drogurilor, fără a prezenta riscuri profunde, spun specialiştii.

„Fără nici o îndoială, cofeina este un stimulent psihomotor lejer care produce efecte similare comparabile cu acelea ale dozelor mici de cocaină şi amfetamine, oferind stimularea clasică – senzaţii de energie crescută, bunăstare, mai puţină somnolenţă, chef de vorbă, sociabilitate şi capacitate mai bună de concentrare”, afirmă Dr. Roland Griffits, cercetător în domeniul cofeinei la Johns Hapkins University.

Cum acţionează cofeina în creier?

Fapt surprinzător, cofeina nu este un stimulent tipic; ea nu ajută în mod direct celulele cerebrale să se învioreze şi să lucreze mi bine. Cofeina acţionează mai degrabă într-un fel ocolit. În loc să declanşeze eliberarea substanţelor chimice „însufleţitoare”, blochează acţiunea neurotransmiţătorului adenozină care comandă în general creierului să se liniştească şi să adoarmă.

Deoarece molecula cofeinei seamănă cu adenozina, poate intra în receptorul celulei cerebrale, substituind-o. Astfel, împiedică adenozina să înăbuşe entuziasmul neurotransmiţătorilor ca dopamina. Aşadar, cofeina, „deghizată” în adenozină, păcăleşte celulele cerebrale, făcându-le să rămână într-o stare permanentă de excitabilitate.

Nu este nevoie de multă cofeină pentru a obţine acest efect. După spusele experţilor, cofeina din două ceşti de cafea poate anihila receptorii de adenozină ai creierului pentru două ore, menţinându-ţi organismul în stare alertă.

Cofeina poate îmbunătăţi memoria?

Nu este sigur, dar există unele dovezi că memoria ar avea de câştigat de pe urma cofeinei. Cercetătorii de la Centrul Naţional de Dependenţă din Londra au testat 9.000 de consumatori adulţi de cofeină.

Cei care au băut mai multă cafea au obţinut rezultate mai bune la un număr de teste cognitive, axate concomitent pe timpul de reacţie, memoria verbală şi orientarea vizuală şi spaţială, faţă de non-utilizatorii de cofeină.

Conform specialiştilor care au condus studiul, persoanele mai vârstnice au fost mai stimulate mintal de cofeină decât tinerii.

Cercetătorii au atribuit îmbunătăţirea memoriei unei stimulări a „activităţii colinergice”, sau creşterii activităţii neurotransmiţătorului memoriei, acetilcolină, ceea ce se întâmplă, spun ei, atunci când cofeina blochează adenozina.

Fenomenul de dependenţă

Este uşor să devii dependent de cofeină. Dr. Roland Griffits a descoperit recent că mai mult de jumătate dintr-un grup de subiecţi au suferit simptome de reacţie la abstinenţă după ce au renunţat la cofeina dintr-o singură ceaşcă de cafea tare sau trei doze de băuturi cofeinizate!

S-au plâns de dureri de cap, oboseală, letargie, schimbări ale dispoziţiei, dureri musculare, senzaţii asemănătoare celor produse de gripă, greaţă şi nevoia de cofeină.

În cazuri extreme, oamenii privaţi de cofeină „nu mai pot funcţiona normal în activităţile cotidiene obişnuite”, spune dr. Griffits, „abstinenţa de la cofeină scoţându-i, pur şi simplu, din uz”.

Cu toate acestea, alte cercetări arată că unii consumatori înrăiţi – obişnuiţi să bea până la zece ceşti pe zi –, care renunţă la cofeină, nu se confruntă cu reacţii negative pronunţate.

Iulia Pocol
Iulia Pocol

De mai bine de o săptămână, scriu şi rescriu acest text. Am înţeles că trebuie să pară profesionist, dar să nu vă sperie.

Sincer, la 20 de ani, nu aş putea spune că experienţa mă recomandă şi nici că sănătatea era interesul meu principal.

Totuşi, nu pot să nu ... citește mai mult

Herpesul genital: cum se transmite
Herpesul genital: cum se transmite
Cel mai nou articol Video:
Tratamente cosmetice pentru piele după sezonul de vară- Dr. Victor Clătici