Ce se întâmplă dacă iei aspirină zilnic

Este ieftină, uşor de găsit şi, potrivit anumitor studii, un medicament care face miracole. Dar este bine pentru organismul tău să iei aspirină zilnic?
Ce se întâmplă dacă iei aspirină zilnic

Este ieftină, uşor de găsit şi, potrivit anumitor studii, un medicament care face miracole. Dar este bine pentru organismul tău să iei aspirină zilnic?

Din ce în ce mai multe studii arată că medicamentul previne atacurile vascular cerebrale, infarctul, anumite tipuri de cancer şi chiar şi preeclamsia, o afecţiune cu care se confruntă gravidele şi care constă în valori crescute ale tensiunii arteriale.

Mai mult, un  studiu recent a descoperit că acidul salicilic, ingredientul activ din aspirină, blochează o proteină care afectează celule nervoase, în boli precum Alzheimer şi Parkinson.

„Este prea devreme să afirmăm că aspirina poate proteteja organismul de boli neurodegenerative, precum Alzheimer, Parkinson sau Huntington”, este de părere Daniel Klessing, professor la Boyce Thompson Institue şi Cornell University, sub îndrumararea căruia a fost realizat studiul.

„Deşi rezultatele studiului nostru oferă mari speranţe în ceea ce priveşte un posibil tratament  pentru bolile neurodegenerative, este nevoie de studii aprofundate în acest domeniu”, a adăugat Klessing. În plus, autorul studiului afirmă că un compus derivat din acidul salicilc ar părea a fi mai eficient şi mai sigur decât aspirina.

Cât de sigură este aspirina pentru sănătate?

Întrebările legate de siguranţă se află de mult timp în centrul dezbaterilor din jurul aspirinei, chiar şi în cazul bolilor cardiovasculare. Cea mai îngrijorătoare calitate a aspirinei ţine de faptul că poate cauza sângerări în tractul digestiv superior, mai exact în stomac şi în creier. Înaintarea în vârstă măreşte acest risc.

Este important să discutaţi cu un medic despre beneficiile, dar şi despre riscurile tratamentului cu aspirină.

Autorităţile sanitare americane recomandă aspirina pentru persoanele de peste 50 de ani pentru a se proteja de bolile cardiovasculare, dar şi în cazul cancerului colorectal. Tratamentul este recomandat specific persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50-69 de ani care prezintă riscuri de minim 10% de a suferi un accident cerebral sau infarct pe o perioadă de 10 ani. Dar medicii nu recomandă administrarea de aspirină doar pentru a reduce riscul cancerului colorectal.

„În cazul pacienţilor care urmează un tratament cu aspirină pentru boli cardiovasculare, prevenţia  împotriva cancerului colorectal este un beneficiu în plus”, a declarat Andrew Chan, gastroenterologist la Spitalul din Massachusetts.

În luna iunie a fost publicat primul studiu care a descoperit că acidul salicilic poate bloca o proteină care cauzează inflamaţii corelate cu anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul colorectal şi mesothelioma, o formă rară de cancer declanşata de inhalarea azbestului.

Pericolul consumului mare de aspirină

Persoanele care nu au un istoric al bolilor cardiovasculare sunt în centrul dezbaterii în ceea ce priveşte tratamentul preventiv cu aspirină. Deşi nenumărate studiile au arătat că aspirina poate reduce riscul unui al doilea accident cerebral sau infarct în cazul persoanelor care au suferit deja unul, dovezile care să confirme că aspirina ar putea oferi protecţie împotriva unui prim accident vascular sau infarct sunt mai puţin concludente.

În mai 2014, Agenţia Medicamentului din Statele Unite ale Americii (FDA) a respins cererea Bayer de a adăuga pe lista beneficiilor aspirinei prevenirea unui prim accident vascular. Agenţia a menţionat că nu sunt suficiente dovezi pentru a susţine o astfel de acţiune.

Aspirina previne bolile de inimă prin înlăturarea nodurilor care se formează în vasele de sânge.

Părerile asociaţiile medicale sunt împărţite în ceea ce priveşte folosirea aspirinei în prevenţia primară. Societatea Cardiovasculară din Canada nu recomandă acest tratament. Aceeaşi poziţie este adoptată şi de Societatea Europeană de Cardiologie. Societatea de Cardiologie din Statele Unite ale Americii recomandă tratamentul cu aspirină doar în cazul în care beneficiile depăşesc riscurile.

„Potenţialele consecinţe ale consumului de aspirină sunt mai grave decât în cazul altor terapii care tratează bolile cardiovasculare, cum ar fi cazul statinelelor recomandate în diminuarea valorilor colesterolului”, este de părere Salim Virani, cardiolog la Baylor College of Medicine.

Virani este co-autorul unui studiu publicat în 2015 care demonstrează că mai mult de 10% dintre pacienţii care iau aspirină ca tratament preventiv primar nu prezintă riscuri suficient de ridicate de a suferi un atac cerebral pentru a justifica tratamentul.