Cancerul de stomac: cauze, simptome şi metode de prevenţie

Cancerul gastric (cancerul de stomac) este boala care ucide în fiecare an 20 de români la 100.000 de locuitori. De obicei, maladia este diagnosticată tardiv, când operaţia este complexă şi presupune multe riscuri, iar speranţa de viaţă scade considerabil.
Autor: Paula Rotaru
Cancerul de stomac: cauze, simptome şi metode de prevenţie

Cancerul gastric (cancerul de stomac) este boala care ucide în fiecare an 20 de români la 100.000 de locuitori. De obicei, maladia este diagnosticată tardiv, când operaţia este complexă şi presupune multe riscuri, iar speranţa de viaţă scade considerabil.

Acesta este motivul pentru care medicii atrag atenţia asupra factorilor de risc şi recomandă o viaţă cât mai echilibrată. Conf. univ. dr. Ion Daniel, medic primar chirurgie generală, oferă explicaţii cu privire la factorii care ne expun la apariţia cancerului gastric, dar şi la metodele de prevenţie.

Cancerul gastric – factori de risc

  • Infecţia cu helicobacter pylori. Periculoasă atât pentru apariţia ulcerului gastric şi duodenal, această infecţie este factor carcinogen de ordinul I în apariţia cancerului de stomac. Prezenţa bacteriei în anticorpii din sânge sau în stomac poate fi uşor identificată astăzi cu ajutorul unor teste neinvazive şi ieftine. Tratamentul presupune o cură de antibiotice pe durata a două săptămâni ce reduce riscul de apariţie a cancerului gastric.
     
  • Dieta de tip occidental. Alimentaţia modernă, abundentă în grăsime, proteine, carne roşie sau afumături, bogată în nitriţi şi nitraţi, dar săracă în fructe, legume şi vitamine este unanim recunoscută ca predispozantă asupra genezei cancerelor digestive. La polul opus, o alimentaţie sănătoasă, echilibrată, hipocalorică este un element de protecţie pentru toate tipurile de cancere digestive.
     
  • Rezecţia gastrică pentru ulcer. Persoanele care au suferit în prealabil o operaţie de rezecţie a stomacului prezintă un risc în plus la 10-15 ani de la această intervenţie pentru apariţia cancerului gastric din cauza modificărilor induse de dereglarea circuitului sucurilor digestive. Aceşti pacienţi sunt sfătuiţi să vină la control endoscopic pentru a descoperi cât mai precoce un eventual cancer gastric.
     
  • Factorul ereditar. Dacă unul sau mai mulţi membri ai familiei au fost diagnosticaţi cu cancer de stomac, este cazul ca celelalte rude directe să efectueze un control endoscopic după vârsta de 50 de ani. În acest caz, riscul de a dezvolta cancer gastric este de 3 ori mai mare decât riscul populaţiei generale.

Cancerul gastric – simptome

Cancerul gastric prezintă de multe ori simptome nespecifice şi din această cauză majoritatea pacienţilor se prezintă la medic cu boală în stadiu avansat. Aceste semne ale cancerului de stomac sunt adesea similare cu cele pe care le manifestă pacienţii cu gastrită sau ulcer. Din acest motiv cancerul gastric – de multe ori – este diagnosticat târziu.

Simptomele incipiente ale cancerului de stomac pot include:

  •     Indigestie persistentă sau disconfort abdominal;
  •     Meteorism şi gaze frecvente;
  •     Arsuri la stomac;
  •     Senzaţie de plin foarte repede atunci când mâncaţi;
  •     Senzaţie de balonare imediat după masă;
  •     Dureri la nivelul stomacului sau pieptului (stern);
  •     Senzaţie de rău/ greaţă.

Simptome alarmante: dificultăţi la înghiţire, vărsături (care pot prezenta sânge), indigestie în combinaţie cu una sau mai multe din următoarele manifestări, pierdere în greutate, stare de rău, gastrită, displazie (inflamaţiue a mucoasei stomacului), îngălbenirea ochilor şi a pielii (icter), dezvoltaţi o porţiune umflată vizibil în partea superioară a abdomenului.

Simptomele cancerului de stomac mai avansat ar putea include: sânge în scaune sau scaune negre, pierderea poftei de mâncare, pierdere în greutate, fără o cauză aparentă, oboseală, senzaţie de greutate în stomac, anemie etc.

Cancerul gastric – metode de prevenţie

De asemenea, conf. univ. dr. Ion Daniel îi sfătuieşte pe oameni să nu ignore primele simptome şi să se prezinte la medic pentru a avea şanse de recuperare cât mai bune.

“Durerea apare într-un stadiu avansat al bolii, de aceea nu acesta trebuie să fie principalul semnal de alarmă în diagnosticarea şi tratarea cancerului gastric. Pacientul trebuie să se prezinte la medic încă de la primele simptome, care pot fi: modificarea apetitului manifestată prin diminuarea poftei de mâncare, inapetenţa selectivă pentru carne, scăderea ponderală, paloarea, anemia, oboseala sau balonarea.”

Odată prezenţi la medic, acesta va recomanda efectuarea unei endoscopii, ce presupune introducerea unui tub flexibil pe cale orală, care va permite vizualizarea stomacului. Procedura se realizează cu o sedare uşoară şi durează doar câteva minute, timp în care medicul îşi poate da seama dacă există vreo zonă suspectă ce necesită biopsiere şi analiză anatomo-patologică.

Dacă este nevoie, acesta va indica şi alte investigaţii precum ecografia sau tomografia pentru a vedea extinderea tumorii, apariţia nodulilor sau a metastazelor. În urma procedurilor, medicul va determina dacă este vorba despre un cancer gastric precoce sau despre un cancer gastric avansat şi va putea recomanda o atitudine terapeutică adecvată.

“Tratamentul chirurgical este cea mai importantă armă din arsenalul terapeutic în lupta cu cancerul gastric, fiind completat de chimioterapie şi uneori de radioterapie. În cazul unui cancer gastric precoce, unde au fost identificate tumori de mici dimensiuni, rezultatele terapeutice vor fi foarte bune. În cazul unui cancer gastric avansat, chirurgia este destul de agresivă şi extensivă şi presupune o rezecţie completă sau parţială atât a stomacului, cât şi a acestor noduli limfatici perigastrici pe întindere destul de mare”, afirmă conf. dr. Ion Daniel.

După operaţie, pacientul trebuie supravegheat constant pentru a putea identifica şi trata metastazele la distanţă şi a spori astfel şansele de supravieţuire.
 

Boli cauzate de kilogramele în plus
Boli cauzate de kilogramele în plus