Cum diagnostichezi din timp displazia luxantă de şold?

Luxaţia congenitală de şold, ocupă un loc de primă importanţă între malformaţiile membrelor, atât prin frecvenţa cu care se întâlneşte cât, mai ales prin infirmitatea gravă pe care o poate produce atunci când nu este depistată şi tratată precoce. La vârsta adultă poate provoca coxartroză – afecţiune cronică, degenerativă a şoldului.
Cum diagnostichezi din timp displazia luxantă de şold?

Luxaţia congenitală de şold, ocupă un loc de primă importanţă între malformaţiile membrelor, atât prin frecvenţa cu care se întâlneşte cât, mai ales prin infirmitatea gravă pe care o poate produce atunci când nu este depistată şi tratată precoce. La vârsta adultă poate provoca coxartroză – afecţiune cronică, degenerativă a şoldului.

Ce este displazia de şold?

Luxaţia reprezintă modificarea raporturilor obişnuite dintre elementele osoase ce formează articulaţia şoldului (capul femural părăseşte în totalitate sau în parte cavitatea cotiloidă).

O afecţiune care se evidenţiază la sugar sau la copilul care a început să meargă. Dacă apare de la naştere, atunci este mai degrabă vorba de o malformaţie congenitală survenită ,cel mai probabil, în a patra lună de viaţă intrauterină.

Importanţa problemei

Displazia luxantă a fost raportată cu o frecvenţă de 1 la 1000 de naşteri, fiind afectat în special genul feminin. Din cauza acestei frecvenţe mari, în alte ţări ecografia este folosită ca metodă de screening tuturor nou născuţilor pe cale naturală, acompaniată de avantajele explorării ecografice, în comparaţie cu alte metode de diagnostic. Nu este dureroasă, nu este invazivă, ci este extrem de sigură şi poate fi repetată ori de câte ori este nevoie, fără să afecteze în vreun fel stare de sănătate a copilului indiferent de vârstă.

Două treimi din şoldurile displazice evoluează spontan spre vindecare, dar există şi o treime care, în lipsa unui diagnostic sau a unor terapii precoce, va evolua spre luxaţie.

Factorii de risc

Printre condiţiile favorizante producerii luxaţiei, cele mai importante din punctul de vedere practic sunt:

•    La nou născut – trecerea bruscă din poziţie de flexie, pe care membrele inferioare o aveau în uter, la poziţia de extensie accentuate mai ales de clasicul înfăşat al copilului.
•    Mai târziu se adaugă poziţia verticală şi mersul.

De ce este important să diagnosticăm din timp

Aşadar, în cazul displaziei luxante de şold obiectivul principal îl reprezintă diagnosticul cât mai devreme deoarece este o afecţiune invaldiantă. Netratată poate avea o evoluţie nefastă.

Tratamentul, cu cât este aplicat mai devreme, într-un stadiu incipient de displazie, cu atât este:

•    Mai eficient (duce în majoritatea cazurilor la o recuperare totală).
•    Mai puţin traumatizant, mai conservator (în perioada de luxaţie constituită, nediagnosticată şi netratată precoce lasă o serie de sechele pentru tot restul vieţii).

Toate aceste constatări converg spre o singură idee: necesitatea şi importanţa unei depistări precoce a acestei afecţiuni şi instituirea tratamentului cât mai rapid pentru o recuperare a şoldului integral.

Autor: Dr. Adrian Cursaru – Medic primar ortopedie traumatologie, MEDAS Professional

Citeşte şi: Dezvoltă-ţi musculatura, fii sănătoasă tun!

Ziua Mondială a Oszeoporozei: Iubiţi-vă oasele!

Lupta împotriva artritei şi a osteoporozei