Cosmina Grigore, patient coach:”Te întrebi cum e posibil să fie cancer când sânul tău nu doare!” (I)

Primul pacient devenit patient coach în România - Cosmina Grigore - vorbeşte deschis despre răsunetul pe care l-a avut diagnosticul de cancer de sân asupra sa.
03.06.2020 | Autor: Mădălina Drăgoi
Cosmina Grigore, patient coach:”Te întrebi cum e posibil să fie cancer când sânul tău nu doare!” (I)
Cosmina Grigore, patient coach:”Te întrebi cum e posibil să fie cancer când sânul tău nu doare!”, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography)

Cancerul este un subiect greu. Iar când te apropii mai mult, te lasă fără suflare chiar dacă eşti un simplu spectator. Pentru că nu ştii ce îţi rezervă viitorul, pentru că e crunt să vezi oameni de toate vârstele suferind de boli grave, pentru că aproape fiecare dintre noi are pe cineva care a pierdut lupta din cauza acestei boli, pentru că… Ce simte însă o persoană care primeşte un astfel de diagnostic? Ce i se întâmplă? De ce? Cum şi de unde să mai găsească resurse? Cum să tragă de timp? Ce să salveze? Ce să ierte? De ce colţişor să apuce cu forţă viaţa şi să nu o lase să îi alunece printre degete? Cum să navigheze printr-un sistem medical întortocheat să câştige cea mai importantă resursă – timpul? Am aflat răspunsuri de la Cosmina Grigore, supravieţuitoare a cancerului de sân şi primul pacient devenit Patient coach în România.

CSÎD: Anul 2013 ţi-a schimbat viaţa.  Poveşteşte-ne cum ai primit vestea diagnosticului crunt şi cum ai reuşit să te mobilizezi mental în acea perioadă?
Cosmina Grigore:
Uitându-mă în urmă, sunt tare mândră de deciziile luate. Nu aş schimba nimic. Îmi dau seama că fiecare etapă a fost absolut necesară pentru devenirea mea. Din punct de vedere emoţional, lumea mea interioară era cu totul alta în 2013. Din punct de vedere fizic, de asemenea. Versiunea mea din 2013 a avut însă curajul să privească acest diagnostic în ochi şi să se lase ghidată de el.
Îmi amintesc cu mari emoţii perioada iulie-decembrie 2013. A fost o perioada în care a trebuit să iau decizii grele, iar acele decizii aveau să influenţeze un viitor pentru care nu aveam nicio garanţie. A trebuit să învăţ să construiesc foarte conştient bazându-mă pe incertitudine. Am învăţat să devin supravieţuitoare.
Vestea nu este uşor de primit. Eu am conştientizat magnitudinea diagnosticului în momentul în care am sunat-o pe mama mea. Modul în care a urlat de durere în telefon va rămâne întipărit în memoria mea pentru totdeauna. A fost sfâşietor. Am plâns apoi singură în maşină. Şi apoi mi-am şters lacrimile şi am zis: „trebuie să existe o soluţie”. Perioada imediat post diagnostic a fost grea, trebuie să te mişti repede, să găseşti chirurgul, oncologul, cea mai buna direcţie de tratament. Spitalul. Rezultatul. Imunohistochimia. Schimbarea de alimentaţie. Să plângi. Să disperi. Să vrei să fugi. Să îţi spună cineva că e o glumă. Să te întrebi cum e posibil să fie cancer când sânul tău nu doare? Simţi trădare. Nesiguranţă. Moartea zâmbind blândă. Şi apoi ajungi pe patul de spital. La 8 seara m-am trezit din anestezie şi un mare pansament trona în locul sânului meu. Gata. Se terminase. Unul din sânii mei dispăruse pentru totdeauna. Era la feliat la laborator în încercarea de a mai găsi detalii despre tumoră. Iar tu stai amorţită total, chiaună de la anestezie şi aştepţi să intre cineva la tine în salon. Să vină cineva la patul tău. Să îi pese. Şi prin aceasta să-ţi dea motive să vrei să trăieşti.
Acela a fost pentru mine un quantum moment. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că dacă nu trăiesc – mor. Acela a fost momentul în care am promis sufletului meu că îl voi asculta, că voi iubi viaţa, că voi trăi fiecare moment, că voi trăi simţindu-mă vie indiferent de context. Acela a fost momentul meu de turnură.

Cosmina Grigore, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography)

Cosmina Grigore, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography) – campanie  Feminitate după cancer, Asociaţia Imunis

Viaţa după cancer – pacientul care sfătuieşte pacienţii cu cancer

CSÎD: Cosmina, acum eşti primul pacient acum Patient Coach din România. Ce presupune asta?
Cosmina Grigore:
Da. Sunt primul pacient devenit Patient Coach din România. Am avut o viziune şi anume de a schimba mentalitatea pacienţilor şi a societăţii în ce priveşte modul în care ne putem scrie povestea post diagnostic. Cancerul a reprezentat, pentru mine, cea mai mare lecţie de viaţă, cea mai mare oportunitate pentru schimbare, pentru trezire la o realitate pe care, pentru prima dată, am avut curajul să o fac aşa cum am simţit că e ok. Motivul pentru care am ales să rămân în lumea bolnavilor de cancer este foarte simplu: ştiu că nu este deloc uşor, ştiu ce înseamnă, atât din perspectiva pacientului cât şi din perspectiva aparţinătorului (tatăl meu a fost şi el diagnosticat cu cancer la un an după mine) şi pur şi simplu nu puteam să las lucrurile aşa. Aşa cum erau în momentul în care am fost diagnosticată. Am ales, înainte de toate, să testez, să implementez eu cât mai multe din teoriile expuse ca fiind necesare vindecării. Am ales să învăţ, să mă documentez, să mă certific în domeniile în care am găsit relevanţă şi, desigur, am şi putut face acest lucru. În calitate de Patient Coach educ pacienţii în ce priveşte boala, ce presupune acest diagnostic, le explic rolul pe care ei îl au în traseul lor de vindecare, îi învăţ să-şi gândescă strategiile pe termen lung, îi antrenez să îşi contureze propria lor viziune, îi ajut să identifice pilonii cei mai relevanţi pentru ei în ce priveşte schimbarea şi îi ajut să înţeleagă ce le spun cadrele medicale. Pentru unii este relevantă schimbarea de alimentaţie, pentru alţii managementul stresului. Nu sunt două poveşti la fel. Dar, fiecare dintre noi avem nevoie să fim ascultaţi, înţeleşi, să ni se explice şi, înainte de toate, avem nevoie să vorbim cu cineva care a supravieţuit bolii cu care, iată, se întâmplă să fim şi noi puşi faţă în faţă. Întrebarea cea mai mare este: cum faci să supravieţuieşti unei boli pe care nici medicina nu o înţelege pe deplin, care afectează atât de multe sisteme complexe din organism şi totul contra timp? Rolul meu este să îi ajut să înţeleagă ce au de făcut, ce li se întâmplă şi cum îşi pot câştiga timp. Pentru un pacient diagnosticat, factorul timp este esenţial.

Cosmina Grigore, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography) - campanie  Femenitate după cancer, Asociaţia Imunis

Cosmina Grigore, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography) – campanie  Feminitate după cancer, Asociaţia Imunis

Cosmina este mama unei fetiţe 

CSÎD: Ce alte roluri mai ai atât profesional cât şi personal?
Cosmina Grigore:
Din punct de vedere profesional, gestionez mai multe roluri. Cel mai important pentru mine este cel de Preşedinte al Asociaţiei Imunis, asociaţie pe care am fondat-o în 2016 după ce derulasem deja, începând din 2014, o serie de proiecte şi programe atât de prevenţie cât si de educare în ce priveşte diagnosticul de cancer. În cadrul asociaţiei am putut creea şi implementa programe în acord cu viziunea mea despre abordarea cancerului. Sigur că mai sunt multe de făcut şi le voi face pe rând câte zile voi avea. Am, de asemenea, şi rolul de nutriţionist care lucrează cu precădere cu pacienţi oncologici. Rolul de instructor de pilates. De speaker motivaţional. De wellbeing coach – lucrez cu diverse companii încă din 2015 pentru a implementa diverse programe corporate de prevenţie şi wellness. Mai mult decat atât, în 2018 am fondat alături de o echipa de oameni foarte dragi mie Institutul de Mindful Leadership – proiect prin care derulăm o serie de programe anti-burnout, de mindfulness sau prevenţie. Sunt şi studentă în anul 1 la Scoala de Nursing.
În plan personal, planul care mă hrăneşte şi îmi dă forţă să fac tot ceea ce fac, sunt soţia unui om extraordinar de bun pe care îl iubesc enorm şi căreia îi sunt recunoscătoare pentru modul în care m-a susţinut, m-a transformat şi m-a ajutat să cresc. Am, bineînţeles, şi rolul de mamă. Fetiţa noastră împlineşte 10 ani anul acesta. Avea 3 ani când am fost diagnosticată şi este genul acela de copil înţelept care a fost alături de mine şi cu care am discutat deschis despre lupta mea post diagnostic. Ea este cea care va duce mai departe puţin din felul meu de a fi atunci când eu nu voi mai fi pe pământ. Avem şi un căţel şi două pisicuţe, deci o familie numeroasă, absolut normală, dar foarte unită. (VA URMA)

Cosmina Grigore, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography) - campanie  Femenitate după cancer, Asociaţia Imunis

Cosmina Grigore, foto Alexis Zernescu (Zalexis Photography) – campanie Feminitate după cancer, Asociaţia Imunis

Credite foto

Photo & retouch: Alexis Zernescu (Zalexis Photography)
Make-up artist: Alexandra Catrinel Rîpeanu
Hair stylist: Elena Maniga

Ţinute oferite de Sevensins şi Bella Sposa

Accesorii: Bon Bons by Monica Rădulescu

Fotografiile fac parte din campania Feminitate după cancer, iniţiată de Asociaţia Imunis