Ce efecte negative poate avea coronavirusul asupra creierului

Nu doar plămânii au de suferit din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. Rapoarte recente ale medicilor indică faptul că persoanele infectate cu noul coronavirus pot prezenta şi simptome neurologice.
  • Publicat:
Ce efecte negative poate avea coronavirusul asupra creierului

Deşi a trecut mai bine de jumătate de an de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, oamenii de ştiinţă încă descoperă lucruri noi despre SARS-CoV-2.

De curând, specialiştii de la Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din America au adăugat alte 3 simptome pe lista celor provocate de infecţia cu noul coronavirus, şi anume: nasul înfundat, greaţa şi diaree. Astfel, numărul simptomelor COVID-19 ajunge la 11. Vezi lista completă aici!


Însă nu doar plămânii au de suferit din cauza infecţiei cu SARS-CoV-2. Rapoarte recente ale medicilor indică faptul că persoanele infectate pot prezenta şi simptome neurologice.

Manifestări neurologice observate de medici în cazul COVID-19

Studiile observaţionale realizate de specialişti în ultimele luni arată că pacienţii confirmaţi cu noul coronavirus pot prezenta unul sau mai multe simptome neurologice din lista de mai jos:

  • Confuzie (delirium), tulburări de memorie, dezorientare, psihoză
  • Inflamaţia creierului (encefalită)
  • Cheaguri de sânge care pot duce la accident vascular cerebral (inclusiv în rândul pacienţilor tineri)
  • Lezarea anumitor nervi, ce poate duce la durere sau amorţeală

Astfel de simptome au fost constatate şi în cazul gripei spaniole din 1918, o altă pandemie care a ucis, conform estimărilor, între 20 şi 50 de milioane de persoane.

Mai puţin cunoscut este însă faptul că gripa spaniolă ar fi dus la o epidemie de encefalită letargică în anul 1920, deci după încheierea pandemiei, care ar fi produs încă 1 milion de victime.

Simptomele neurologice ale COVID-19 nu sunt încă suficient documentate şi nu se cunoaşte cu precizie mecanismul prin care sunt afectate celulele cerebrale, însă specialiştii atrag atenţia că acestea trebuie luate în considerare şi studiate mai intens, deoarece ar putea exista riscul ca pacienţii infectaţi să manifeste ulterior tulburări psihice sau un declin cognitiv accelerat, mai ales cei vârstnici, care au deja o formă uşoară de demenţă.

Anticorpii dezvoltaţi în urma infecţiei cu noul coronavirus pot ataca şi celulele sănătoase

Potrivit savanţilor, efectele neurologice ale coronavirusului sunt mai degrabă indirecte, nu neapărat cauzate de infecţie.

Ei susţin că sistemul imun poate dezvolta anticorpi pentru a lupta cu noul coronavirus, dar, în tot acest proces, există riscul ca anticorpii să atace şi celulele sănătoase, prin mecanismul inflamator cunoscut sub numele de furtună citokinică.

Există şi cazuri de pacienţi COVID-19 pozitivi care au suferit accidente vasculare cerebrale din cauza cheagurilor de sânge care au întrerupt circulaţia sângelui şi a oxigenului către creier.

Unii dintre aceşti pacienţi prezentau deja factori de risc – precum hipertensiune, diabet sau obezitate –, însă medicii au observat că gradul de severitate a fost extrem de ridicat în cazul acestora, chiar dacă primeau medicaţie anticoagulantă.

De asemenea, s-a constatat că infecţia cu noul coronavirus este asociată şi cu inflamaţii sau lezări ale terminaţiilor nervoase, pacienţii acuzând senzaţie de arsură, amorţeală, durere, slăbiciune sau chiar paralizie pe o parte a corpului.

Cu toate acestea sunt necesare studii suplimentare şi ample, care presupun scanări cerebrale postmortem ale pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, pentru a stabili cu certitudine o legătură de cauzalitate între efectele neurologice şi COVID-19.

Studiile actuale trebuie însă luate în considerare, având în vedere că foarte multe persoane sunt asimptomatice la prima vedere, dar impactul asupra sănătăţii psihice se va vedea în timp.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”