Cum influenţează temperatura, vântul şi umiditatea crescută transmiterea coronavirusului

Vremea schimbătoare, cu temperaturi în scădere, vânt, ploaie, zăpadă şi viscol, ar putea creşte riscul de transmitere a noului coronavirus.
  • Publicat:
Cum influenţează temperatura, vântul şi umiditatea crescută transmiterea coronavirusului

Vremea schimbătoare, cu temperaturi în scădere, vânt, ploaie, zăpadă şi viscol, ar putea creşte riscul de transmitere a noului coronavirus. Chiar dacă acum nu ştim foarte multe informaţii despre relaţia dintre temperatură şi coronavirus, este posibil ca acesta să urmeze un tipar similar virusului SARS, MERS sau al celui care cauzează gripa. Aceste infecţii au debutat spre sfârşitul toamnei şi au urmat o curbă descendentă pe măsură ce vremea s-a încălzit, undeva spre luna mai.

 

Ratele actuale de infecţie cu noul coronavirus ne indică faptul că, într-adevăr, acestea sunt mai ridicate în ţările cu temperaturi mai mici şi cu umiditate crescută.

Un astfel de exemplu este Tokyo, capitala Japoniei, unde au fost înregistrate doar 87 de cazuri de infecţie cu noul coronavirus. În comparaţie, mica insulă Hokkaido din nordul Japoniei a înregistrat 144 de cazuri, urmată de insula Aichi, cu 21 de cazuri de coronavirus.

De ce această diferenţă, având în vedere că Tokyo are o populaţie mult mai numeroasă şi este o destinaţie turistică pentru mulţi străini?

O posibilă explicaţie poate fi clima din insulele respective, caracterizată de umiditate crescută şi temperaturi mai scăzute. Acelaşi lucru poate fi observat în Italia, unde a fost afectată cu precădere regiunea nordică a ţării.

În cazul epidemiei globale cu virusul SARS, nu temperaturile crescute au dus la limitarea răspândirii acestuia, ci măsurile drastice, precum plasarea în carantină a persoanelor infectate, autoizolarea la domiciliu şi restricţiile de călătorie.

Un alt factor de luat în considerare în contextul pandemiei de coronavirus este imunitatea. În sezonul rece şi la finalul acestuia, sistemul imunitar este mai fragil, ca urmare a lipsei de vitamina D sintetizată prin expunerea la soare, care lipseşte în mare parte în zilele de iarnă. Iar vitamina D este un nutrient esenţial care sprijină imunitatea şi întăreşte capacitatea de a lupta cu infecţiile.

În concluzie, teoria conform căreia aceste virusuri nu supravieţuiesc odată cu încălzirea vremii este, momentan, doar o presupunere şi nu au fost făcute studii care să o confirme.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”