Varza murată, alimentul pe care mulți îl consideră „medicament” pentru intestin. Cine ar trebui să o evite și câtă varză murată poți mânca pe zi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Varza murată este unul dintre alimentele fermentate asociate frecvent cu sănătatea intestinală. Este ieftină, are puține calorii și poate oferi fibre, vitamine și, în anumite condiții, microorganisme benefice pentru microbiom. Asta nu înseamnă însă că poate fi consumată în cantități nelimitate sau că este potrivită pentru toată lumea.

De la persoanele cu hipertensiune până la cele cu sindrom de colon iritabil, există situații în care consumul de varză murată trebuie limitat sau discutat cu medicul.

Ce se întâmplă în organism când mănânci varză murată

Varza este în mod natural o sursă de vitamina C, vitamina K și fibre alimentare. Prin fermentare, profilul său nutrițional se modifică, iar disponibilitatea anumitor nutrienți poate crește. Procesul poate influența inclusiv conținutul unor vitamine din grupul B. Varza murată oferă totodată și potasiu și diferiți compuși vegetali, având în același timp un aport caloric redus. 150g pot avea în jur de 27 de calorii, deși valorile diferă în funcție de produs și modul de preparare.

Recomandări

5 alimente de toamnă care par sănătoase, dar pot crește glicemia. Contează foarte mult cum le…

Ghidul proteinelor. Ce proteine să mănânci pentru slăbit, glicemie, inimă, oase sau sănătatea intestinală

Unul dintre principalele motive pentru care alimentele fermentate sunt recomandate este însă legătura lor cu microbiomul intestinal. Varza murată crudă și nepasteurizată poate conține microorganisme vii rezultate în urma fermentării. Acestea nu se regăsesc în aceeași măsură în produsele pasteurizate, deoarece tratamentul termic distruge o mare parte dintre microorganismele vii. Introducerea alimentelor fermentate într-o alimentație diversificată poate contribui la susținerea microbiomului intestinal. Fermentarea poate face, de asemenea, varza mai ușor de digerat pentru unele persoane comparativ cu varianta crudă.

Există cercetări care analizează și posibilele beneficii cardiovasculare. Consumul regulat de alimente fermentate este studiat inclusiv în relație cu tensiunea arterială și sănătatea metabolică, însă varza murată nu trebuie privită ca tratament pentru hipertensiune sau alte afecțiuni.

Citește și: Trucul cunoscut doar de gospodine pentru ca varza murată să reziste cât mai mult

Câtă varză murată poți mânca pe zi?

Nu există o recomandare oficială universală privind cantitatea zilnică de alimente fermentate. Pentru persoanele care nu sunt obișnuite să le consume, introducerea treptată este cea mai prudentă variantă. Se poate începe, de exemplu, cu o cantitate mică de varză murată și aceasta poate fi crescută în funcție de toleranța digestivă. Un consum brusc și ridicat de alimente fermentate și bogate în fibre poate provoca gaze, balonare și disconfort abdominal.

Pentru o persoană sănătoasă, varza murată poate face parte chiar și zilnic dintr-o dietă echilibrată. Există însă câteva excepții importante.

Cine ar trebui să consume cu prudență varză murată

Prima problemă este cantitatea de sare. Sodiul este important în procesul de fermentare, iar unele produse pot conține aproximativ 200-500 mg de sodiu în 70g de varză murată. Pentru persoanele cu hipertensiune arterială sau anumite boli cardiovasculare ori renale, un aport ridicat de sodiu poate favoriza retenția de lichide și poate îngreuna controlul afecțiunii. Prudența este necesară și în cazul persoanelor sensibile la histamină. Alimentele fermentate pot avea un conținut mai ridicat de histamină, iar la persoanele susceptibile pot apărea simptome precum înroșirea pielii, migrene sau manifestări digestive.

Varza murată nu este automat o alegere bună nici pentru orice persoană cu probleme intestinale. În sindromul de colon iritabil, SIBO sau în cazul unui sistem digestiv foarte sensibil, fibrele și carbohidrații fermentabili pot accentua balonarea, gazele, durerile abdominale sau modificările tranzitului.

Citește și: Afecțiunea digestivă cu care a fost depistată Selena Gomez. Ce este SIBO și cum poate fi gestionată

Femeile însărcinate și persoanele imunocompromise ar trebui să acorde o atenție mai mare produselor fermentate preparate în casă sau nepasteurizate, din cauza riscului de contaminare.

Există și situații în care trebuie luate în calcul medicamentele administrate. Varza conține vitamina K, relevantă în cazul anumitor tratamente anticoagulante, iar alimentele fermentate pot conține tiramină, care poate interacționa cu unele medicamente din clasa inhibitorilor de monoaminoxidază (IMAO).

Foto: shutterstock

Surse:

• https://cdn.realfood.gov/DGA.pdf
• https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/42321414/
• https://med.stanford.edu/nutrition/education/Resources/Fermenting-the-Facts/What-Counts-as-a-Serving-of-Fermented-Foods.html