Palpitațiile sunt senzații în care bătăile inimii devin mai evidente decât de obicei. Uneori, inima pare că bate foarte repede, alteori se simte ca o bătaie puternică în piept, o vibrație sau o pauză urmată de o bătaie mai intensă. Aceste episoade pot apărea inclusiv în repaus, atunci când stai pe canapea sau te pregătești de culcare.
De cele mai multe ori, palpitațiile nu indică o problemă gravă. Totuși, atunci când se repetă, durează mai mult sau sunt însoțite de alte simptome, pot necesita o evaluare medicală.
Palpitațiile reprezintă percepția conștientă a bătăilor inimii. O persoană le poate descrie ca pe o accelerare bruscă a pulsului, o bătaie neregulată, o senzație de fluturare în piept sau impresia că inima „sare” peste o bătaie.
Uneori, senzația este resimțită și la nivelul gâtului sau al gâtului inferior. Episoadele pot dura câteva secunde, câteva minute sau chiar mai mult.
Un exemplu frecvent îl reprezintă extrasistolele, adică bătăile premature ale inimii. Acestea apar înainte de momentul în care ar fi fost așteptată următoarea bătaie normală și pot fi percepute ca o pauză scurtă, urmată de o bătaie mai puternică. Extrasistolele sunt întâlnite și la persoane fără boli cardiace, dar frecvența și contextul în care apar trebuie evaluate dacă devin deranjante sau se repetă.
Faptul că palpitațiile apar în repaus nu înseamnă automat că există o afecțiune cardiacă. Mai mulți factori pot modifica ritmul inimii sau pot face bătăile acesteia mai ușor de perceput.
Printre cauzele frecvente se numără:
1. Stresul și anxietatea
În situații tensionate, organismul eliberează hormoni precum adrenalina, care pregătesc corpul pentru reacția de tip „luptă sau fugi”. Ritmul cardiac poate crește, iar bătăile inimii pot deveni mai puternice. Palpitațiile pot apărea inclusiv după ce situația stresantă a trecut sau în momentele de relaxare.
2. Cafeaua, nicotina și băuturile energizante
Cofeina și nicotina pot stimula sistemul nervos și pot favoriza apariția palpitațiilor la unele persoane. Sensibilitatea diferă, astfel că un consum care nu provoacă simptome unei persoane poate declanșa episoade neplăcute alteia. Băuturile energizante pot avea un efect similar, în funcție de cantitatea de stimulente pe care o conțin.
3. Deshidratarea și dezechilibrele electrolitice
Atunci când organismul pierde mai multe lichide decât primește, volumul de sânge circulant poate scădea, iar inima poate compensa prin accelerarea ritmului cardiac. Dezechilibrele unor electroliți, precum potasiul și magneziul, pot influența și ele activitatea electrică a inimii.
4. Anemia și deficitul de fier
În anemie, sângele transportă mai puțin oxigen către țesuturi. Pentru a compensa, inima poate fi nevoită să bată mai repede. Unele persoane pot observa palpitații, oboseală, amețeală sau dificultăți de respirație la efort.
5. Problemele glandei tiroide
Hipertiroidismul, afecțiunea în care tiroida produce prea mulți hormoni, poate accelera metabolismul și ritmul cardiac. Palpitațiile pot apărea împreună cu transpirații excesive, intoleranță la căldură, tremor, scădere în greutate și agitație.
6. Modificările hormonale
Unele femei observă palpitații în timpul menstruației, al sarcinii sau în perioada menopauzei. Fluctuațiile hormonale pot influența ritmul cardiac și modul în care sunt percepute bătăile inimii.
7. Anumite medicamente
Unele tratamente pot favoriza palpitațiile, inclusiv anumite medicamente pentru răceală și congestie nazală, inhalatoare pentru astm sau alte medicamente care influențează ritmul cardiac. Dacă simptomele apar după începerea unui tratament, este important ca medicul să fie informat. Medicamentele prescrise nu trebuie întrerupte fără recomandare medicală.
Uneori, palpitațiile sunt provocate de o tulburare a ritmului cardiac, numită aritmie. Aceasta apare atunci când impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu funcționează corespunzător.
Printre exemple se numără fibrilația atrială, tahicardia supraventriculară și alte tulburări de ritm. În funcție de tipul aritmiei, inima poate bate prea repede, prea încet sau neregulat.
Palpitațiile pot fi însoțite de amețeală, oboseală, senzație de slăbiciune, lipsă de aer sau disconfort în piept. Totuși, simpla senzație de bătăi neregulate nu confirmă existența unei aritmii. Diagnosticul se stabilește prin evaluare medicală și investigații specifice.
Evaluarea începe, de regulă, cu discuția despre simptome: când apar, cât durează, cât de des se repetă și dacă există factori care le declanșează. Medicul poate recomanda, în funcție de situație:
Electrocardiograma (EKG): înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica anumite tulburări de ritm.
Monitorizarea Holter: presupune purtarea unui dispozitiv care înregistrează ritmul cardiac timp de 24-48 de ore sau mai mult, pentru a surprinde episoadele care nu apar în timpul unei electrocardiograme obișnuite.
Ecocardiografia: utilizează ultrasunete pentru a evalua structura inimii, valvele și modul în care aceasta pompează sângele.
Analizele de sânge: pot ajuta la identificarea anemiei, a unor dezechilibre electrolitice sau a disfuncțiilor tiroidiene.
Nu toate persoanele au nevoie de toate aceste investigații. Alegerea lor depinde de simptome, istoricul medical și rezultatele consultului, scrie Mayo Clinic.
Palpitațiile asociate cu durere sau presiune în piept, dificultăți de respirație, amețeală severă, senzație de leșin ori pierderea cunoștinței pot indica o problemă care necesită evaluare imediată.
Dacă aceste simptome apar împreună cu palpitațiile, este necesar să suni la 112. Nu este recomandat să conduci singur până la spital.
Chiar și în absența acestor semne de alarmă, episoadele care revin frecvent, se intensifică sau durează mai mult decât de obicei trebuie discutate cu medicul.
Dacă medicul nu identifică o afecțiune care necesită tratament specific, unele schimbări ale stilului de viață pot ajuta la reducerea episoadelor:
Limitează cafeaua și băuturile energizante dacă observi că îți declanșează simptomele.
Evită fumatul și consumul de nicotină.
Hidratează-te corespunzător.
Încearcă să menții un program regulat de somn.
Identifică situațiile stresante care pot preceda episoadele.
Notează când apar palpitațiile, cât durează și ce ai consumat înainte.
Este important să nu presupui că palpitațiile sunt provocate doar de stres sau de cafea. Dacă se repetă, cauza trebuie identificată, nu doar gestionată prin evitarea unor factori declanșatori.
Concluzie: Palpitațiile apărute în repaus sunt frecvente și, de multe ori, nu indică o boală gravă. Însă schimbările persistente ale ritmului cardiac, episoadele repetate sau simptomele asociate nu trebuie ignorate. O electrocardiogramă și, dacă este necesar, monitorizarea Holter pot ajuta la identificarea cauzei.
FOTO: Shutterstock
Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.