Postul intermitent nu este pentru toată lumea! De ce nu reușește oricine să slăbească făcând fasting

Postul intermitent este adesea prezentat drept o soluție simplă și eficientă pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății metabolice. Limitarea intervalului zilnic de alimentație pare, la prima vedere, o strategie logică. Totuși, datele științifice recente sugerează că lucrurile sunt mai nuanțate decât mesajele populare din social media.

Un nou studiu realizat de Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke, în colaborare cu Charité, arată că alimentația cu timp restricționat nu produce automat beneficii metabolice sau cardiovasculare, în absența unui deficit caloric clar.

Citește și: Ce se întâmplă, de fapt, dacă ții post intermitent. Din ce în ce mai mulți români încearcă să slăbească așa

Recomandări

Alimentul care crește șansele de a trăi până la 100 de ani. Contrazice tot ce știai…

„Dieta” Survivor 2026: Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci orez în fiecare zi

Ce este, de fapt, alimentația cu timp restricționat

Time-restricted eating (TRE) este o formă de post intermitent care presupune consumul tuturor alimentelor într-un interval zilnic de maximum 8-10 ore, urmat de o perioadă de post de cel puțin 14–16 ore. Printre cele mai cunoscute variante se numără:

• dieta 16:8 (16 ore de post, 8 ore de alimentație)
• dieta 5:2 (cinci zile cu aport caloric redus, două zile normale)

Popularitatea acestor metode a fost amplificată de celebrități și de promisiuni legate de slăbire rapidă, reducerea riscului de diabet de tip 2 și „resetarea” metabolismului.

Ce a arătat studiul ChronoFast

Studiul ChronoFast a inclus 31 de femei supraponderale sau obeze, care au urmat două programe diferite de alimentație cu timp restricționat, fiecare timp de două săptămâni:

• un program timpuriu (08:00–16:00)
• un program tardiv (13:00–21:00)

Mesele au avut un conținut caloric și nutrițional aproape identic, eliminând astfel variabila aportului energetic. Cercetătorii au analizat probe de sânge și modificări ale ceasului biologic (ritmul circadian) la nivel celular. Rezultatul-cheie: deși programul meselor a influențat ritmul circadian, nu au fost observate modificări semnificative clinic în sensibilitatea la insulină, glicemie, grăsimi sanguine sau markeri inflamatori.

De ce nu este suficient „când” mănânci

Ritmul circadian joacă un rol important în reglarea metabolismului, somnului și nivelului de energie. Cu toate acestea, coordonatoarea studiului, prof. Olga Ramich, subliniază că pierderea în greutate rămâne, în esență, o chestiune de balanță energetică. Concluzia echipei de cercetare este clară: beneficiile observate în studii mai vechi privind postul intermitent sunt probabil rezultatul unei reduceri involuntare a caloriilor, nu al ferestrei de alimentație în sine.

Controverse și riscuri potențiale

Deși numeroase studii susțin eficiența postului intermitent, comunitatea științifică rămâne divizată. Unii experți atrag atenția că:

• multe persoane compensează postul prin mese foarte bogate
• aportul caloric total nu scade semnificativ
• pe termen lung pot apărea riscuri cardiovasculare sau metabolice

Există inclusiv avertismente privind posibila creștere a riscului de accident vascular cerebral, infarct sau mortalitate prematură în anumite categorii de persoane.

Cercetătorii solicită studii suplimentare care să analizeze influența factorilor individuali, precum cronotipul (preferința naturală pentru activitate dimineața sau seara) și genetica, asupra răspunsului la diferite tipare alimentare.

Foto: shutterstock

Sursă: https://www.sciencedaily.com/releases/2025/12/251228020018.htm