Ce este plogging și cum am făcut fără să știu

În Suedia și Japonia oamenii iubesc mișcarea fizică în aer liber și Natura. Așa s-a născut și plogging, un sport ce are din ce în ce mai mulți adepți.
05.05.2021 | Mădălina Drăgoi
Ce este plogging și cum am făcut fără să știu

Ca mulți dintre noi, mai ales în pandemie, când am ocazia ies în natură cu fiul meu de 4 ani și jumătate. Departe de măști, dezinfectanți și locuri aglomerate ne simțim cel mai bine. Însă, pe cât de frumoasă și generoasă este natura României, pe atât pe îmbâcsită de plastic și alte gunoaie a început să fie.

 

Primele 2 vizite în pădure m-am încărcat de energie dar și de tristețe. Plastic – în special sticle de plastic foarte des amestecate cu frunze, flori, leurdă. Nu mai spun că în jurul bălților cantitate de plastic dar și de doze de bere de aluminiu este ridicată. M-am întristat, dar nu am făcut nimic în sensul asta. M-am limitat doar la a nu lăsă gunoi de nici un fel în natură.

plogging, foto Mădălina Drăgoi

Multe, mult prea multe ape din România sunt invadate de plastic, foto Mădălina Drăgoi

Te simți mult mai bine când și strângi plasticul aruncat în natură decât doar să-l observi

Însă a treia oară, nu am mai rezistat. Și împreună cu fiul meu, Marc Robin am început să culegem sticle de plastic, doze de bere. Am găsit chiar și pantaloni de trening dar și slapi din plastic. Nu am avut evident capacitatea de a colecta decât o mică, mică parte din zona în care am fost. Cel mai rău mi-a părut să văd o familie de 5 broaște țestoase care au ieșit la soare pe un lemn, înconjurate de multe, mult prea multe sticle de plastic (vezi foto sus).

Am făcut iar plogging fără să știu că există acest sport

De Paște am ieșit la un picnic în pădure. Și evident, în acea zonă, oamenii au uitat să strângă obiectele folosite în pădure… Împreună cu prietena mea Dorina Zurbagiu, am început să  strângem plastic, aluminiu de prin pădure. Astfel, am făcut și o faptă bună, dar și mișcare. Publicând câteva fotografii, oceanograful și geofizicianul din Suedia Adela Dumitrașcu mi-a spus despre cât de trendy este în Suedia și Japonia să faci plogging. Adică o combinație între jogging (mișcare fizică în natură) și strângerea gunoaielor aruncate necorespunzător.

plogging, foto Madalina Dragoi

Dorina m-a ajutat să strângem gunoaie dintr-o pădure din județul Gorj

Plogging vine din suedeză (plocka) – a strânge, colecta și jogga (a alerga). În Suedia plogga (plogging în engleză) a devenit VERB. Asta spune multe despre educația și respectul suedezilor pentru natură și mișcare.

Următoarea supriză a fost să văd că în România deja există o asociație eco-sportivă ”Plogging pentru România”, unde voluntari fac mișcare în natură și colectează gunoaiele aruncate de cei mai puțin atenți.

De ce plasticul nu este bun în natură

Și pentru a înțelege de ce plasticul ce ajunge în natură și în ape este problema noastră a tuturor și a generațiilor următoare iată explicațiile oceanografului şi geofizicianului Adela Dumitraşcu, Universitatea din Goteborg, Suedia.

CSÎD: Cum de ajunge atâta plastic în mări şi oceane?
Adela Dumitraşcu: Luate de vânt, râuri şi într-un final ajung în mare; sau aruncate pe jos, pe străzi, la colţuri de bloc, de pe geamurile maşinilor şi ajung din nou cu ploi şi râuri în mare; sau aruncat intenţionat în ape. Odată ajuns în mări şi oceane plasticul se descompune foarte greu în părţi minuscule şi dăunează speciile marine. Prin produsele cosmetice folosite zi de zi, detergenţi, microfibre din haine prin spălare, care conţin microplasticuri şi sunt eliminate în sistemul de canalizare, dar prea mici să fie filtrate. Deci răspunsul scurt la întrebare e prin noi, toţi oamenii!

plogging, foto Madalina Dragoi