Surse de grăsimi bune şi cantităţi recomandate

Grăsimile, considerate mult timp dăunătoare sănătăţii, sunt necesare pentru buna funcţionare a organismului, potrivit unor studii citate de dailymail.co.uk, care spun că vitaminele A, D şi E şi acizii graşi esenţiali conţinuţi în alimentele grase contribuie la prevenirea unor boli.

Vitaminele A, D şi E, alături de acizii graşi esenţiali, se regăsesc în mod obişnuit în alimente cu conţinut mare de grăsimi, astfel că includerea acestora în alimentaţie nu trebuie evitată, ci dimpotrivă.

Aceşti compuşi pot ajuta la prevenirea şi controlul unor maladii precum cele cardiovasculare, diferite tipuri de cancer, deficienţe ale sistemului imunitar, artrita, probleme ale pielii, sindromul premenstrual şi simptome ale menopauzei.

Recomandări

Cartoful dulce, beneficii și contraindicații + 3 REȚETE delicioase

ADEVĂRAT sau FALS despre GRĂSIMI!

Laptele este bine să fie consumat în varianta integrală. Motivul este acela că laptele integral asigură un sentiment de saţietate mai îndelungat, iar unele studii au arătat că unii acizi graşi din lapte pot ajuta la controlul greutăţii corporale. Cantitatea zilnică recomandată este de 250 de mililitri (o cană).

Ouăle, contrar părerilor împământenite, sunt bune pentru organism şi pot fi consumate de până la patru ori pe săptămână, potrivit experţilor. Studiile au arătat că nivelul colesterolului din organism nu creşte sub influenţa consumului de ouă.

Uleiul de măsline este foarte bun în salate, dar devine periculos, cu potenţial cancerigen, când este încălzit şi nu ar trebui să fie niciodată folosit pentru prăjit. Sfatul specialiştilor este ca pentru prăjit să fie utilizat uleiul de floarea soarelui sau de rapiţă, care rezistă mult mai bine temperaturilor înalte.

Carnea roşie poate fi consumată de patru ori pe săptămână, în cantităţi de circa 100 de grame, dar este important să provină de la animale hrănite cu iarbă, în mod natural, nu crescute în ferme de îngrăşare cu nutreţuri îmbogăţite sintetic cu diverse substanţe.

Carbohidraţii din pâinea albă şi produsele similare trebuie evitaţi. În schimb, alimentele pe bază de cereale integrale sunt recomandate. Alimente precum orezul, pastele şi pâinea albă sunt convertite în zahăr, ceea ce ridică riscul de dezvoltare a diabetului de tip II.

Carnea procesată este un aliment care trebuie evitat. Aceste produse conţin cantităţi mari de grăsimi trans şi de sare. Deşi sunt foarte gustoase, beneficiile sunt mult mai mici decât riscurile pentru sănătate.

Iaurtul, ca şi în cazul laptelui, trebuie consumat în varianta integrală. Iaurturile degresate au uneori adaos de zahăr pentru a suplini gustul dat de grăsimile îndepărtate.

Sucurile de fructe au fost promovate mult timp ca adevărate soluţii minune, dar de fapt sunt rele pentru organism. Procesul de extragere a sucului din fructe duce la pierderea fibrelor, care sunt o parte importantă a beneficiului nutriţional al acestora. De asemenea, prin consumarea sucului şi nu a fructului întreg, aportul de zahăr în organism creşte, pentru că de fapt sunt consumate mai multe fructe.

Ciocolata este foarte bună pentru inimă, dar doar cea cu minimum 70% cacao. Ciocolata albă şi cea cu lapte sunt pline de grăsime şi zahăr, cu foarte puţină cacao, astfel încât este bine să fie evitată.

Untul este bine să fie folosit în porţii mici şi este recomandat în detrimentul margarinelor sau al altor sortimente de alimente tartinabile asemănătoare.

Sursa: Mediafax