Vreţi să slăbiţi? Ocoliţi alimentele degresate sau „low fat”!

Pare logic ca atunci când urmăm o dietă pentru a scăpa de câteva kilograme să ne intereseze doar rafturile cu produse degresate, parţial degresate, low fat sau fat free din magazinele alimentare. Dar nu este! Nutriţioniştii atrag atenţia că încercămm zadarnic să slăbim eliminând grăsimea din alimentaţie, rezultatul va fi nul în termeni de centimetri, însă ne creştem riscul de boli de inimă!
  • Publicat:
Vreţi să slăbiţi? Ocoliţi alimentele degresate sau

Pare logic ca atunci când urmăm o dietă pentru a scăpa de câteva kilograme să ne intereseze doar rafturile cu produse degresate, parţial degresate, low fat sau fat free din magazinele alimentare. Dar nu este!

Nutriţioniştii atrag atenţia că încercămm zadarnic să slăbim eliminând grăsimea din alimentaţie, rezultatul va fi nul în termeni de centimetri, însă ne creştem riscul de boli de inimă!

Persoanele care consumă numai alimente degresate sau semidegresate nu vor slăbi niciodată, explică specialştii, întrucât acestea nu reprezintă cheia unei siluete de vis, ci doar o capcană!

Potrivit unui studiu apărut în publicaţia Journal of the American Medical Association, cercetătorii americani de la New Balance Foundation Obesity Prevention Centre, Boston, au descoperit că grăsimea are rolul ei în alimentaţie, în metabolism şi chiar în menţinerea siluetei şi a sănătăţii.

Timp de 4 săptămâni, specialiştii au ţinut sub observaţie câteva grupuri de persoane care au urmat diverse diete. Persoanele din primul grup au încercat să slăbească liminând grăsimea din alimentaţie, următorul grup a eliminat carbohidraţii, iar cel de-al treilea grup a apelat la alimente cu indice glicemic scăzut.

În vreme ce în primul grup grăsimile s-au regăsit în proporţie de 20% din totalul caloriilor zilnice, în cel de-al treilea grup grăsimile au totalizat 40 de procente din totalul caloriilor.

Al doilea grup a tăiat carbohidraţii, aceştia ajungând să reprezinte doar 10% din totalul alimentelor consumate zilnic, în timp ce în cel de-al treilea grup carbohidraţii au reprezentat 40%. Toate cele trei grupuri au consumat zilnic acelaşi număr de calorii, timp de 4 săptămâni.

Rezultatele? Uimitor, dar persoanele din grupul care a eliminat grăsimile au ars cele mai puţine calorii. Ba mai mult decât atât, din pricina faptului că nivelul colesterolului bun a scăzut odată cu cel rău, s-au expus riscului de boli cardiace în mai mare măsură comparativ cu cei din celelalte două grupuri.

Persoanele care au renunţat la carbohidraţi au reuşit să ardă zilnic cu 300 de calorii mai mult comparativ cu cei din primul grup, însă dezechilibrul alimentar creat le-a crescut nivelul cortizonului din organism, hormonul stresului. În plus, în cazul lor s-a observat creştere a riscului de boli cardiace şi diabet.

De departe, cel mai eicient plan alimentar de slăbire s-a dovedit a fi cel bazat pe indicele glicemic. Alimentele având un indice glicemic scăzut (indicele glicemic este un indicator care măsoară viteza cu care un anumit tip de carbohidrat ajunge în sânge şi influenţează nivelul de zahăr) ajută la slăbire, nu în cel mai rapid mod, dar cu siguranţă în cel mai sănătos.

Persoanele care au urmat o astfel de dietă au ars zilnic cu 150 de calorii mai mult decât cei din grupul care a eliminat grăsimea, însă fără nici un risc pentru sănătate. În cazul dietei bazate pe indicele glicemic nu s-au observat tulburări de funcţionare a organismului, ca în cazul celorlaltor două diete analizate.

Practic, nu eliminarea grăsimilor din alimentaţie duce la slăbire şi, mai departe, la o sănătate de fier, ci consumul de alimente cu indice glicemic scăzut, adică acelea care se digeră lent, cum ar fi fasolea uscată sau orice altă legumă care nu conţine amidon, precum conopida, brocoli etc.
 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Diana Suciu
Diana Suciu este un jurnalist cu experienţă în realizarea de ştiri şi articole pentru on line, fiind unul dintre primii redactori ai site-ului “Ce se întâmplă, doctore?”. De-a lungul timpului, Diana Suciu a scris sute de ştiri, articole şi interviuri atât pentru revista “Ce se întâmplă, ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”