Mituri alimentare care-ţi afectează sănătatea!

Spune-ne ce obiceiuri alimentare ai, ca să îţi spunem cum stai cu sănătatea!

Deşi anumite reguli alimentare sunt considerate literă de lege pentru un regim de viaţă echilibrat, chiar şi în domeniul nutriţiei se mai strecoară mituri ce ne pot afecta sănătatea.

Află care sunt câteva dintre cele mai „respectate” astfel de mituri şi dacă trebuie sau nu să te fereşti de ele!

Recomandări

Idei pentru meniul de post oferite de nutriţionistul Corina Zugravu

Scorţişoara, condimentul-vedetă pentru siluetă şi frumuseţe!

Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii 

Adevărul este că în cele mai multe cazuri etichetele care afişează “ Degresat“ sau “Fără zahăr“ sunt doar capcane, deoarece din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii  cu mai mult zahăr sau potenţiatori  de arome şi sare, iar zahărul este înlocuit la rândul lui cu exces de sodiu, făină sau chiar grăsime.

Toate aceste alimente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă, doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevăr sănătos prin verificarea ingredientelor.

O alimentaţie scăzută în sodiu este indicată tuturor

Sodiul este un mineral important pentru organism ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat.  

Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al sodiului asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sodiul creşte într-o măsură mică tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sodiu nu aduce beneficii ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată, nu este indicat să evite consumul de sare.

Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă 

Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş ( aproximativ 211 mg/ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii.

Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol iar beneficiile acestuia depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Din contră, studiile au demonstrat că mâncatul ouălelor creşte nivelul de colesterol bun HDL. 

Consumul de carbohidraţi afectează sănătatea

Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte din fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi faina albă, junk food).

Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr şi alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atâta timp cât este vorba de cei complecşi.

Un pahar de vin roşu pe zi este sănătos

Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect, atâta timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale.

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că nu este indicat consumul zilnic de alcool şi nici depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile acestora.