Glucidele în alimentaţie – ce, cum şi cât consumăm pentru o siluetă armonioasă?

Până şi un copil ştie astăzi că glucidele îngraşă, aşadar, cum şi cât le consumăm dacă vrem să avem o siluetă frumoasă şi armonioasă? Ori să renunţăm complet la ele? Sau trebuie doar să fim atenţi la tipul de glucide consumat?... Pe lista neagră sunt însă prăjiturile, bomboanele, băuturile răcoritoare şi sucurile naturale, compoturile şi fructele congelate sau uscate cu adaos de zahăr.
Glucidele în alimentaţie – ce, cum şi cât consumăm pentru o siluetă armonioasă?

Până şi un copil ştie astăzi că glucidele îngraşă, aşadar, cum şi cât le consumăm dacă vrem să avem o siluetă frumoasă şi armonioasă? Ori să renunţăm complet la ele? Sau trebuie doar să fim atenţi la tipul de glucide consumat?… Pe lista neagră sunt însă prăjiturile, bomboanele, băuturile răcoritoare şi sucurile naturale, compoturile şi fructele congelate sau uscate cu adaos de zahăr. 

Glucidele sau carbohidraţii sunt substanţe organice naturale care conţin carbon, hidrogen şi oxigen. Sunt perfect compatibile cu metabolismul nostru şi se descompun uşor, regăsindu-se în multe alimente de bază, de la pâine, seminţe, orez, cartofi până la fructe, legume, cereale, paste făinoase. Glucidele se găsesc în diferite forme, cum ar fi zahărul, fibrele, amidonul şi pot fi simple şi complexe.

Simple sunt zahărul, fructoza, dextroza şi glucoza, ce cresc glicemia foarte repede şi care se depozitează ca grăsimi, dacă nu sunt consumate rapid, prin efort. Cele complexe sunt alcătuite din 3 sau mai multe zaharuri, se absorb treptat în sânge şi nu cresc atât de rapid nivelul glicemiei, cum ar fi amidonul din cartofi. Amidonul este o glucidă complexă, dar organismul uman îl transformă în glucoză, ca şi cum ar fi o glucidă simplă.

Variaţiile indicelui glicemic

Auzim mereu de „indicele glicemic„; acesta este sistemul prin care se clasifică alimentele în funcţie de cât de repede şi cât de mult cresc nivelul glucozei din sânge, comparativ cu glucoza pură. Diferenţele dintre tipurile de glucide conţinute exact în aceeaşi categorie de alimente poate fi uriaşă.

De exemplu, referindu-ne doar la alimentele de bază – pâine, cartofi, orez, putem sesiza diferenţe enorme între variantele sănătoase şi cele ce conţin glucide simple, cu indice mare glicemic. Sesizăm diferenţe uriaşe între pâinea albă vs. pâinea integrală, cartofii obişnuiţi vs. cartofii dulci ori orezul alb vs. orezul brun, integral sau sălbatic.

Primele enumerate, adică pâinea albă, cartofii, orezul alb au un scor de peste 70 şi sunt considerate alimente cu indice glicemic ridicat, care cresc foarte repede nivelul glucozei din sânge, în timp ce celelalte variante integrale sau cartofii dulci au un scor mai mic de 55, ce se traduce printr-un efect moderat asupra nivelului de glucoză din sânge şi sunt considerate alimente cu un indice glicemic scăzut.

 Diferenţele constau şi în conţinutul mare în fibre al variantelor sănătoase. Aproape toate glucidele sunt descompuse în unităţi mici, ce pot trece din intestin în sânge, apoi sunt transformate în glucoză, ce poate fi folosită imediat de către celulele organismului. 

Pagina 1 din 4