Care este cel mai bun sortiment de ton

Vorbim despre un peşte de calitate premium, care se poate consuma tot timpul anului, inclusiv în post. Are proteine de calitate şi grăsimi excelente şi merită să îl integraţi în meniurile săptămânale de cel puţin 2 ori. În plus, costurile nu sunt ridicate şi acesta este un argument favorabil consumului repetat.
Autor: Andreea Groza
Care este cel mai bun sortiment de ton

Vorbim despre un peşte de calitate premium, care se poate consuma tot timpul anului, inclusiv în post. Are proteine de calitate şi grăsimi excelente şi merită să îl integraţi în meniurile săptămânale de cel puţin 2 ori. În plus, costurile nu sunt ridicate şi acesta este un argument favorabil consumului repetat. 

Peştii scombroizi, adică cei din ape reci şi sărate se află pe prima treaptă a calităţii în materie de produse piscicole. Este vorba de sardine, hering, ton, somon, macrou. Oricare dintre aceste tipuri de peşte aţi consuma, vă veţi bucura de un raport ideal de Omega 3 şi Omega 6. Doar peştii conţin proporţia optimă între cei doi acizi esenţiali, pe care organismul nu-i poate produce.

Deci renunţaţi la ideea că veţi lua câteva pastile cu Omega 3 şi Omega 6 şi vă veţi furniza necesarul de acizi graşi esenţiali, vitali pentru toate celulele. Deşi toţi scombroizii sunt perfecţi din punct de vedere nutriţional, ne vom referi pe larg doar la ton. Multe persoane ignoră tonul pentru că au auzit că poate fi contaminat cu mercur.

Povestea are următoarea nuanţă. Dacă veţi cumpăra un ton cât un miel, aveţi această posibilitate, riscul ca acesta să conţină cantităţi însemnate de mercur e mare. De aceea, tonul ideal are dimensiuni mici. În peştii mici nu are cum să se adune mercur astfel încât să devină periculos pentru consumatori.

Cu alte cuvinte, alegeţi exemplare mici de ton proaspăt în devafoarea conservelor. Aceasta pentru că nu aveţi cum să ştiţi de la ce exemplare provine carnea din conserve. Pe piaţă există ton în stare proaspătă, care se eviscerează extrem de uşor.

Vă uitaţi la ochi să fie cât mai limpezi şi astfel vă daţi seama de cât de proaspăt este peştele. Atenţie! Peştii care au fost ţinuţi multă vreme chiar la gheaţă, care au ochii vizibil modificaţi, conţin o cantitate mare de histamină. Aceasta poate determina alergii puternice la persoanele alergice.

Tonul proaspăt mai este bogat în potasiu şi fosfor , vitaminele B12, B3 (niacină) şi vitamina D.

Tonul proaspăt, gătit, conţine (în funcţie de sortimentul de ton) între 130 – 184 calorii/100 g din care 29 – 30 g de proteine şi între 0,59 g – 6,3 g lipide.

Tonul la conservă (în apă), scurs, are între 86 (varianta light) şi 128 calorii / 100g, respectiv 19,5 g – 23,6 g proteine şi între 0,96 g – 2,97 g lipide.

Tonul la conservă (în ulei), scurs, are între 186 şi 198 calorii/ 100 g, respectiv 26,53 – 29 g proteine, 8 – 8,2 g lipide.

Al doilea aspect pe care ar trebui să-l cunoaşteţi vizează peştele congelat.

Dacă îl luaţi proaspăt şi îl congelaţi, aveţi grijă să îl consumaţi în mai puţin de 2 săpătămâni. După această perioadă, acizii graşi polinesaturaţi pe care îi conţine se vor transforma, chiar la temperatura de congelare, în acizi graşi saturaţi.

Cu alte cuvinte, e ca şi cum aţi consuma o bucată de carne roşie, plină de grăsime saturată, care se poate depune pe artere. E un argument în plus ca să nu cumpăraţi din comerţ peşte congelat cu lunile, pentru că nu e foarte benefic pentru sănătatea voastră.

Cel mai nou articol Video: