Carbohidraţii nu îngraşă întotdeauna, confirmă ultimele studii

În ultimii ani, carbohidraţii sunt evitaţi de multe persoane interesate de un stil de viaţă sănătos, însă anumite tipuri nu determină creşterea în greutate, atrag atenţia specialiştii.
Carbohidraţii nu îngraşă întotdeauna, confirmă ultimele studii

În ultimii ani, carbohidraţii sunt evitaţi de multe persoane interesate de un stil de viaţă sănătos, însă anumite tipuri nu determină creşterea în greutate, atrag atenţia specialiştii.

Alimente precum fasolea, lintea, cerealele integrale, orezul alb şi cartofii sunt bogate în amidon rezistent – care nu poate fi digerat sub nicio formă la nivel intestinal, deci nu are nici un fel de influenţă asupra glicemiei şi care, conform studiilor, are numeroase beneficii asupra sănătăţii. Bananele crude, anumite seminţe şi făina de orez brun conţin de asemenea amidon rezistent.

Beneficiile alimentelor bogate în amidon rezistent

Sănătatea, şi mai ales cea a colonului, are de câştigat în urma consumului de alimente bogate în amidon rezistent. Astfel, pH-ul este reglat iar inflamaţiile la nivelul colonului sunt reduse, prevenind în acest mod riscul de cancer colorectal, care este pe locul patru în privinţa mortalităţii.

De asemenea, efectele terapeutice ale amidonoaselor pot ameliora simptome ale unor afecţiuni precum colita ulcerativă, boala Crohn, constipaţia cronică, diareea sau diverticulita.

Alimentele bogate în amidon rezistent sunt indicate şi în curele de slăbire, deoarece conferă senzaţia de saţietate şi nu au foarte multe calorii, plus că ţin la distanţă pofta de dulce. Însă nu neapărat amidonul este cel care ajută în procesul de slăbire, cât mai ales fibrele din compoziţia acestor alimente.

Cu toate acestea, dietele foarte populare precum Dukan şi Atkins limitează sau chiar exclud consumul de carbohidraţi în stadiile iniţiale şi au contribuit semnificativ la reputaţia proastă a acestora.

Dieticianul Rebecca McManamon de la Asociaţia Britanică de Dietetică susţine că aportul carbohidraţilor este o parte importantă într-o dietă sănătoasă şi limitarea sau excluderea lor din dietă trebuie realizată cu prudenţă.

Vei slăbi pe termen scurt, dar nu este un proces sustenabil. Carbohidraţii în sine nu contribuie la luarea în greutate. Anumite fibre pe care le putem obţine din carbohidraţii pot fi benefice pentru noi. Porţiile pe care le consumăm când mâncăm în oraş sunt de multe ori mai mari decât avem nevoie”, a explicat specialistul în nutriţie.

Dieticianul Sian Porter este de părere că, de fapt, carbohidraţii reprezintă o categorie foarte largă şi că oamenii ar trebui să ştii că nu sunt toţi la fel înainte de a limita consumul.

Ceea ce contează este tipul şi cantitatea de carbohidraţi din dieta noastră. Deşi ar trebui să reducem cantitatea de zahăr din dieta noastră, ar trebui să ne construim mesele în jurul carbohidraţilor care conţin amidon. Există dovezi clare că fibrele din cerealele intregrale sunt bune pentru sănătate.”

Gătirea unor alimente făinoase, urmată de răcirea lor, le măreşte conţinutul de amidon rezistent –  cum se întâmplă în cazul pastelor, cartofilor şi orezului alb.

Profesorul Paul Arcierp, expert în sănătate şi nutriţie la Colegiul Skidmore din New York, a efectuat un studiu care a analizat efectele alimentelor bogate în amidon rezistent asupra persoanelor care suferă de diabet de tip 2. Acesta a declarat pentru Time: “După o masă care conţine în principal carbohidraţi, faptul că organismul tău poate arde un procent mai mare de grăsime ca sursă de energie este foarte neobişnuit. Dacă încerci să combini un aliment care conţine amidon rezistent cu un fiert, proteine din zer, proteine din mazăre, carne de pui sau iaurt grecesc – obţii o combinaţie foarte puternică

Nutriţionistul Libby Limon explică: “Unele persoane pot consuma cereal fără nicio problemă. Depinde de abilitatea fiecăruia de a digera cereale, de sistemul imunitar şi nivelul glicemiei.”

Cele mai mari niveluri de amidon rezistent se regăsesc în următoarele alimente (100 grame):

  • cartofi copţi (3,5 gr)
  • linte, fasole uscată (4,2 gr)
  • ovăz (11,3 gr)
  • pătlagină (3,5 gr)
  • banane crude (4 gr)
  • caju (13 g)
  • orez integral (4,2 gr),
  • paste integrale, quinoa, grâu încolţit (6,2 gr)
  • orz (2,4 gr)
  • muesli (3,3 gr)
  • pâine de secară (4,5 gr).