5 diete care NU trebuie urmate

Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie, ne spune de ce dieta Rina, dieta Dukan, dieta daneză, dietele disociate şi dietele care conţin mai puţin de 1300 kcal pe zi ne pun sănătatea în pericol.
5 diete care NU trebuie urmate

Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie atrage atenţia asupra tipurilor de diete care nu ar trebui urmate niciodată. Conform nutriţionistului dieta Rina, dieta Dukan, dieta daneză, dietele disociate şi dietele care conţin mai puţin de 1300 kcal pe zi ne pun sănătatea în pericol.

O dieta de slăbire corectă trebuie să fie sustenabilă şi să includă toate grupele alimentare, fără să restricţioneze major aportul alimentar zilnic. Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie spune că putem identifica o dietă care ne pune sănătatea în pericol dacă: are foarte puţină mâncare, conţine cu precădere legume verzi în cantitate mică (150-200 de g) şi foarte puţină proteină slabă (100-150 g de pui sau peşte), elimină grăsimile şi cereale şi cel mai probabil conţine atribute de genul „slăbire rapidă”, „detox” sau „rezultate garantate”.

Dieta Rina, dieta Dukan, dieta daneză, orice meniu care restricţionează sever grupe întregi alimentare într-o zi nu sunt sănătoase. În plus, orice dieta care nu trece de pragul celor 1300 de kcal zilnice este de evitat. Deşi majoritatea celor care vor să slăbească îşi doresc rezultate rapide, nu este recomandat să ne alimentam pe termen lung sub nivelul ratei metabolice bazale pentru că ne încetinim metabolismul şi riscăm să dezvoltăm o relaţie problematică cu mâncarea, nu avem energie şi dezechilibrăm mecanismul de instalare a saţietăţii şi modul în care resimţim foamea”, a declarat Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie.

Pentru a slăbi, dar şi pentru sănătate pe termen lung trebuie să avem un nivel de minimum 1300 de kcal pe zi şi să ne asigurăm toţi nutrienţii de care corpul nostru are nevoie din surse cât mai sănătoase. Dietele foarte restrictive produc dezechilibre hormonale, ne expun unui risc crescut de a dezvolta turburări alimentare şi probleme digestive permanente. De asemenea, aceste diete ne fac să intrăm într-un cerc yoyo de înfometare – îngrăşare prin care vom sfârşi prin a fi mai graşi decât dacă nu am face absolut nimic.

„Cel mai adesea apare un mecanism de compensare alimentara prin care perioadele de restricţie calorică severă sunt urmate de perioade în care mâncăm necontrolat şi astfel ne îngrăşăm din ce în ce mai rău. Acest yoyo diet se întâmpla din 3 motive majore – dietele foarte restrictive ne lasă fără energie şi devenim în mod automat mai statici şi mai sedentari, ceea ce face ca în perioadele de restricţie alimentara să pierdem foarte uşor masă musculară, iar când creştem în greutate se măreşte procentual masa de grăsime de pe corp, ceea ce face ca per total să avem un procent de grăsime tot mai mare.

Apoi, în urma dietelor de înfometare ne este mult mai foame şi când începem să mâncăm din nou necontrolat, mâncăm cu pana la 30% mai mult ca „normalul” de dinainte de dietă. Şi, în al treilea rând, oamenii răspund extrem de prost la restricţiile prelungite de orice fel, astfel că are loc un mecanism de reacţie compensatorie prin care simţim nevoia să ne oferim satisfacţii alimentare mai mari decât restricţia pe care am perceput-o agresiv şi aşa ajungem să alegem alimente foarte dense caloric, foarte procesate şi concentrate în grăsimi şi zaharuri”, spune Cori Grămescu, coach de lifestyle şi nutriţie.

La ce trebuie să fim atenţi atunci când decidem să urmăm o dietă?

Cori Grămescu ne sfătuieşte în primul rând, ca înainte de a începe o dietă să facem o evaluare obiectivă şi sănătoasă a procesului şi să alocăm între 7 şi 14 zile pentru fiecare kilogram pe care dorim să îl slăbim.

De asemenea, sfatul specialistului este ca pentru a nu cădea în capcana dietelor care promit rezultate rapide dar care nu vorbesc despre efectele negative asupra sănătăţii este important să ne uităm că avem incluse în meniul zilnic toate grupele alimentare (legume, fructe, leguminoase, carne, ouă, lactate, cereale integrale, cartofi, nuci şi grăsimi sănătoase).

„Este foarte important să monitorizăm aportul de legume. Avem nevoie de cel puţin 600 de g de legume pe zi şi minim 200 de g de fructe pentru un tranzit digestiv sănătos. De asemenea, aportul proteic constant şi echilibrat este esenţial pentru sănătatea noastră. Trebuie să mâncăm la fiecare masă proteine de bună calitate, în cantitate moderată. De asemenea, este important ca atunci când începem o dietă aceasta să includă alimente sănătoase pe care le consumăm cu plăcere şi să programăm nu doar etapa de slăbire, ci mai ales pe cea de menţinere, pentru că slăbirea în sine nu este atât de dificilă ca menţinerea în timp a unei greutăţi sănătoase.”, atrage atenţia Cori Grămescu.