Rujeola: simptome, tratament

Rujeola: simptome, tratament

Rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă contagioasă specifică perioadei copilăriei, dar care poate apărea şi la adulţi. Virusul rujeolic se transmite cu uşurinţă prin tuse sau strănut. Deşi poate fi uşor prevenită prin vaccinare, incidenţa rujeolei este în continuă creştere, din cauza refuzului părinţilor de a-şi vaccina copiii.
Persoanele care nu sunt imunizate au un risc de 90% de a fi infectate cu virusul rujeolei. Dacă o persoană este infectată, 9 din 10 persoane din jurul acesteia, care nu sunt imunizate, riscă să fie infectate.

Principalele simptome ale rujeolei sunt febra şi erupţiile cutanate, însă, în unele cazuri, complicaţiile acestei boli sunt grave, mai ales în rândul copiilor mici. Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că peste 100.000 de persoane mor anual din cauza acestei boli infecţioase, majoritatea copii cu vârsta sub 5 ani, care dezvoltă o complicaţie severă, respectiv encefalită (inflamarea creierului).

Vaccinul împotriva rujeolei a redus cu peste 80% incidenţa mortalităţii în perioada 2000-2017 (de la 545.000 de decese în anul 2000 la mai puţin de 110.000 de decese în anul 2017) şi a salvat vieţile a peste 21 de milioane de persoane. În anii 1960, când vaccinul antirujeolic încă nu era disponibil, această boală infecţioasă era responsabilă de 2,6 milioane de decese anual.

Rujeola: simptome

Perioada de incubaţie a virusului rujeolic este de 10-14 zile, timp în care nu există simptome sau acestea sunt foarte uşoare. Ulterior, apar manifestări precum:

  • Febră mai mare de 38 de grade Celsius (care poate persista între 4 şi 7 zile)
  • Erupţii cutanate pe faţă, scalp, gât, care se extind apoi pe braţe, pe trunchi şi pe picioare
  • Nas înfundat sau secreţii nazale abundente
  • Strănut
  • Tuse seacă, persistentă
  • Lăcrimarea ochilor
  • Sensibilitate la lumină
  • Dureri musculare
  • Dureri în gât
  • Letargie
  • Pete albe pe interiorul obrajilor, încadrate într-un cerc de culoare roşie, care au în centru o culoare gri-albăstrui (pete Koplik)

Rujeola poate favoriza şi apariţia unor complicaţii, mai ales în cazul copiilor mici şi vârstnicilor, dar şi la persoane care suferă de afecţiuni cronice, precum infecţia cu HIV, SIDA, leucemia sau alt tip de cancer, sau la cele care prezintă carenţă de vitamina A ori la adulţii cu vârsta peste 30 de ani. Aceste complicaţii includ:

  • Diaree
  • Vărsături
  • Infecţii oculare sau la nivelul urechilor
  • Probleme respiratorii
  • Infecţii ale tractului respirator (de exemplu, laringita sau bronşita)
  • Pneumonie bacteriană
  • Encefalită (reprezintă inflamarea severă a creierului şi afectează un bolnav de rujeolă din 1.000)
  • Naştere prematură sau avort spontan
  • Greutate mică la naştere
  • Decesul fetal intrauterin
  • Trombocitopenie (scăderea nivelului de trombocite, proces care afectează capacitatea de coagulare a sângelui)
  • Afecţiuni cardiace
  • Hepatită
  • Panencefalită sclerozantă subacută PESS (o complicaţie rară a rujeolei, care constă în inflamarea progresivă a creierului)
  • Encefalomielită
  • Sindromul Guillan-Barré

Cauze

Rujeola este cauzată de infecţia cu virusul rujeolic, care are un grad ridicat de contagiozitate. Virusul trăieşte în căile respiratorii ale persoanei infectate şi se răspândeşte pe calea aerului, prin tuse şi strănut. Acesta poate supravieţui până la 2 ore în spaţiul în care persoana infectată a tuşit sau a strănutat şi poate fi contractat prin atingerea suprafeţelor infectate şi, ulterior, atingerea ochilor, a nasului sau a gurii, sau prin respirarea aerului contaminat.

Din 10 persoane neimunizate care stau în apropierea persoanei infectate, 9 se vor infecta la rândul lor, atât de ridicat este gradul de contagiozitate. De asemenea, este important de menţionat că persoanele infectate pot răspândi virusul cu 4 zile înainte şi 4 zile după apariţia erupţiilor cutanate.

Sunt consideraţi factori de risc în apariţia rujeolei şi a complicaţiilor:

  • Nevaccinarea împotriva virusului rujeolic
  • Carenţa de vitamina A
  • Călătoriile în ţările subdezvoltate, unde populaţia nu are acces la vaccinul antirujeolic

Din cauza campaniilor antivaccinare din ultimii ani, din ce în ce mai mulţi părinţi pun în pericol viaţa copiilor lor, dar şi pe a celor din jur, refuzând categoric vaccinarea antirujeolică, pe motiv că ar avea efecte adverse severe asupra micuţilor. Trebuie menţionat că aceste reacţii negative la vaccinul antirujeolic sunt foarte rar întâlnite (un caz la un million) şi nu întotdeauna prezintă o relaţie de tip cauză-efect. Cu alte cuvinte, atunci când apar astfel de reacţii negative, acestea nu pot fi puse exclusiv în seama vaccinului.

Cea mai mare temere a părinţilor vizavi de acest vaccin este că micuţii ar putea dezvolta autism din cauza substanţelor conţinute de acesta, dar numeroase studii exhaustive au dovedit că nu există nicio legătură între imunizarea împotriva rujeolei şi această tulburare de dezvoltare.

Diagnostic

Diagnosticul de rujeolă poate fi confirmat pe baza simptomelor specific – erupşii cutanate, pete albe în interiorul cavităţii orale, febră, tuse, durere în gât –, dar uneori poate fi necesar un test se sânge suplimentar, care să confirme prezenţa virusului rujeolic. Odată confirmat diagnosticul de rujeolă, medicul trebuie să notifice autorităţile competente.

Rujeola: tratament

Rujeola nu dispune în momentul de faţă de un tratament, însă anumite măsuri pot ameliora simptomele şi pot preveni complicaţiile Acestea includ:

– Vaccinarea antirujeolică a persoanelor neimunizate (inclusiv copii) la cel mult 72 de ore de la expunerea la virus – chiar dacă există posibilitatea ca boala să apară oricum, riscul de complicaţii este mai mic, iar simptomele sunt mai blânde şi nu persistă
– Injecţie cu imunoglobulină în termen de cel mult 6 zile de la expunerea la virus, în cazul persoanelor neimunizate, în special gravide, copii şi bolnavi cronici
– Izolarea la domiciliu – copiii bolnavi de rujeolă nu trebuie să intre în contact cu alţi copii, deoarece boala este extrem de contagioasă
– Administrarea de antipiretice – medicamente care reduc febra (acetaminofen, ibuprofen, naproxen etc.). Sub nicio formă, copiii sau adolescenţii care prezintă simptome de rujeolă nu trebuie să ia aspirină, deoarece acest medicament poate creşte riscul de sindrom Reye, o boală rară, dar cu potenţial letal
Antibiotice – acestea se administrează numai la recomandarea medicului şi doar în cazul unei infecţii bacteriene secundare, cum ar fi pneumonia sau otita
– Administrarea de vitamina A – această substanţă nutritivă ajută la ameliorarea simptomelor rujeolei
– Consumul de lichide din belşug, pentru a preveni deshidratarea cauzată de febră sau diaree (6-8 pahare cu apă zilnic)
– Evitarea fumatului – poate înrăutăţi simptomele rujeolei
– Evitarea siropurilor de tuse – acestea nu sunt eficiente în cazul tusei provocate de infecţia cu virusul rujeolic. În schimb, umidificatoarele pot ameliora tusea şi durerile în gât, prin echilibrarea umidităţii din interiorul camerei. Un alt remediu pentru tuse este apa caldă cu suc de lămâie şi o linguriţă cu miere – ţineţi cont însă că mierea este contraindicată sugarilor sub un an.
– Folosirea unor comprese umede pentru curăţarea zonei oculare

Dacă simptomele se înrăutăţesc sau apar vărsăturile şi nu pot fi consumate lichide, mergeţi la medic pentru investigaţii suplimentare!

Prevenţie

Cea mai simplă şi eficientă metodă de a preveni rujeola este vaccinarea MMR. Află aici mai multe informaţii despre vaccinul antirujeolic – când se face, eficienţă, contraindicaţii şi precauţii la vaccinare.

Pe lângă vaccinare, este important să se evite, pe cât posibil, contactul cu persoanele infectate. Persoanele care au avut rujeolă sunt considerate imune şi e foarte puţin probabil să se reinfecteze.

Sursehealthline.com, who.int, nhs.uk, vaccines.gov, medicalnewstoday.com, mayoclinic.org, rch.org.au

Autor: Paula Rotaru

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica