Furunculul nasului: simptome și tratament

Furunculul nasului: simptome și tratament
Sursa foto: 123rf.com

Durerea la atingere, secreţiile nazale neobişnuite, înroşirea şi tumefierea (umflarea) zonelor învecinate pot fi simptome pentru furuncul nasului. Un furuncul apărut în interiorul nasului nu trebuie ignorat, deoarece poate duce la apariţia unor complicaţii severe, având în vedere că infecţiile în zona feţei se pot extinde cu uşurinţă la nivelul creierului.

Deşi apare de regulă pe spate, pe fese, coapse, gât, faţă, umeri sau la subraţ, furunculul îşi poate găsi „culcuş” şi în interiorul nasului, făcând extrem de dificile activităţi obişnuite precum spălatul de faţă sau suflatul nasului.

Cea mai frecventă cauză a furunculului apărut în interiorul nasului este infecţia cu stafilococ auriu. Aceasta este specifică mai ales la copiii mici, care au obiceiul să se scobească în nas, cauzând astfel mici leziuni pe pereţii nazali, ceea ce înlesneşte pătrunderea bacteriilor nocive.

În cazul unei infecţii stafilococice care se manifestă prin apariţia unui furuncul în interiorul nasului, trebuie să se ţină cont de faptul că puroiul drenat este extrem de contagios, iar infecţia se poate extinde şi în alte zone ale corpului, dar şi la alte persoane, în special la copii.

Furunculul nasului: simptome

Furunculul se manifestă iniţial printr-o ridicătură mică în interiorul nasului, cu aspectul unui coş, care poate provoca disconfort. În următoarele 4-7 zile, furunculul se măreşte, este fierbinte la atingere şi foarte dureros şi în scurt timp poate supura.

Ca urmare a infecţiei în această zonă sensibilă este posibil ca nasul să se umfle uşor, la fel şi faţa. De asemenea, infecţia poate duce la apariţia febrei/frisoanelor sau la umflarea nodulilor limfatici, mai ales dacă furunculul nu supurează sau apar şi altele în imediata vecinătate (două sau mai multe furuncule grupate poartă denumirea de carbuncul).

Persoanele diabetice sau cardiace, precum şi cele care urmează un tratament cu imunosupresoare (corticosteroizi, chimioterapice) trebuie să se adreseze medicului în cazul în care se confruntă cu un furuncul în interiorul nasului şi prezintă astfel de simptome, deoarece infecţia le poate pune în pericol sănătatea şubrezită.

Cauze

De cele mai multe ori, vinovatul din spatele apariţiei unui furuncul în interiorul nasului este stafilococul auriu, o bacterie gram-pozitivă deseori prezentă în stare latentă în organismul uman, dar care îşi face cunoscute efectele nocive abia când sistemul imunitar este slăbit sau există un teren propice în acest sens. Astfel de exemple sunt: scobitul în nas cu degetele/unghiile murdare (poate deteriora mucoasa nazală), aerul foarte uscat, foliculita etc.

Există însă şi factori ce pot creşte riscul apariţiei acestei probleme, cum ar fi: dermatita atopică, diabetul, igiena precară, expunerea la substanţe chimice iritante, boli imunitare (astm, alergii, boala inflamatorie intestinală, scleroza multiplă, lupusul eritematos, psoriazisul, tiroidita Hashimoto etc.) sau malnutriţia.

Diagnostic

Diagnosticul de furuncul se stabileşte simplu, pe baza unei examinări fizice şi a simptomelor detaliate de pacient. În cazul în care furunculul nu supurează şi prezintă şi alte complicaţii, cel mai probabil pacientul va fi îndrumat spre cabinetul unui medic dermatolog sau chirurg, pentru incizia şi drenajul furunculului.

Furunculul nasului: tratament

Compresele cu apă caldă pot grăbi procesul de „coacere” a furunculului. În momentul în care furunculul supurează, este foarte important să se izoleze bine zona respectivă, astfel încât puroiul să nu pătrundă în alte leziuni din zone învecinate şi astfel să se reia procesul infecţios. De aceea, se recomandă drenajul cu ajutorul unei comprese sterile sau a unei dischete demachiante îmbibate în alcool sanitar. De asemenea, procedura trebuie efectuată doar cu mâinile curate, spălate în prealabil cu apă şi săpun antibacterian!

Nu forţaţi spargerea furunculului, deoarece este foarte dureros şi infecţia se poate răspândi în zonele învecinate, agravând astfel situaţia.

Dacă furunculul nu trece de la sine în decursul a 7 până la 14 zile sau apare frecvent în acelaşi loc, este bine să solicitaţi ajutorul medicului. Tratamentul medical preferenţial al furunculului, indiferent de localizare, constă în administrarea de unguente sau comprimate cu efect antibiotic (acestea din urmă se administrează numai la recomandarea medicului, eventual după efectuarea antibiogramei).

Prevenţie

Pentru a preveni apariţia furunculului în interiorul nasului, evitaţi să vă scobiţi în nas, spălaţi-vă regulat şi corect pe mâini cu apă şi săpun antibacterian, evitaţi folosirea în comun a spray-urilor nazale şi adoptaţi o dietă bogată în fructe, legume şi carne slabă, care vă poate ajuta să vă menţineţi sistemul imunitar la cote maxime şi, astfel, să ţineţi la distanţă numeroase afecţiuni.

Furunculul nasului: studiu de caz

În The Permanente Journal, cercetătorii prezintă un studiu de caz al unei fetițe în vârstă de care se prezintă la spital cu febră, dureri și nas inflamat de trei zile și față inflamată de șapte zile. În urma examinării, specialiștii au observat o inflamație în nara dreaptă cu secreții purulente și crustă. În urma CT-ului s-a putut observa furunculul nasului. Pacienta a fost tratată cu amoxicilină intravenoasă timp de zece zile, s-a recuperat complet și a fost asimptomatic timp de șapte luni.

Articol revizuit 2022

Surse: webmd.com, healthline.com

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Ingrid Gheorghe: soluții pentru bolile care afectează endometrul